MATERIALELE CERCULUI CRIMSON
Seria e2012:
SHOUD 3: "Pentru vizionari" – Cu Adamus, transmis de Geoffrey Hoppe
Prezentat Cercului Crimson in data de 5 noiembrie 2011
www.crimsoncircle.com; www.shaumbra-in-hd.ro

 

Precizare:

Toate drepturile asupra acestui material apartin exclusiv lui Geoffrey Hoppe, Golden, Colorado, SUA. Prezentul material nu poate fi distribuit decat gratuit, in limba engleza si in traducere in orice alta limba. Prezenta versiune in limba romana este realizata de Georgiana, pentru www.ascensiunea.ro. In cazul preluarii pe alte site-uri sau bloguri, rugam sa preluati si aceste elemente. Namaste!

 

Eu Sunt Cel Ce Sunt, mândru să fiu Adamus. Bine aţi venit la adunarea noastră. Sunt multe despre care să vorbim astăzi, multe feţe zâmbitoare – habar nu aveţi la ce aţi venit! (râsete). Mute sunt de acoperit. Linda, orice ar fi, la 4:50 să mă întrerupi. Opreşte-mă, gata.

LINDA: Bine.

ADAMUS: Gata, pentru că dacă nu putem face asta într-o oră şi jumătate sau cam aşa ceva, nu ar mai trebui să o facem deloc. Nu-i aşa, Bonnie? (râsete)

BONNIE: Da.

ADAMUS: Da. Da. Este energia, nu cuvintele. Este adunarea, nu discursul lung şi plictisitor. Frumoasă sabie (către Mary, care poartă un costum).

MARY: Mulţumesc.

ADAMUS: Da, mulţumesc. (ia sabia) John, orice ar fi, dacă Linda nu mă întrerupe la 5 fără zece, taie microfonul.

JOHN: Nicio problemă.

ADAMUS: Pur şi simplu taie-l, (râsete) dar nici cu o clipă mai devreme. 

Senzualitate

Astfel că aceasta este adunarea noastră spirituală lunară. Întrebarea mea de la începutul zilei este: cum e senzualitatea voastră? Îmi place asta (se joacă cu sabia). Cum este senzualitatea voastră? O să avem nevoie de microfon, te rog. Haide.

EDITH: Sex.

ADAMUS: Nu am spus sex, Edith!

EDITH: Ştiu că nu ai spus.

ADAMUS: Asta este între noi! Eu am spus senzualitate! (râsete)

LINDA: (o îmbrăţişează pe Edith) Îmi pare rău. Nu-ţi dă pace, Edith. Nu-ţi dă pace.

ADAMUS: Senzualitate. Cum este senzualitatea ta?

JOSHUA: Pe partea mai scăzută în ultimul timp.

ADAMUS: Mai scăzută. Bun, bun. Mulţumesc pentru sinceritate. De ce? (tăcere) Oh! Ştii de ce.

JOSHUA: Mai întâi de toate, e alegerea mea, dar e o lipsă de atenţie.

ADAMUS: Poate… poate – scuză-mă, Aandrah – poate gândeşti un pic cam prea mult? Asta o să distrugă o zi foarte senzuală. Oh, te rog! (flutură sabia; râsete, căci se opreşte ca să o lase pe Linda să treacă) Ok, mulţumesc. Mulţumesc. Cum este senzualitatea voastră? Frumoasă eşarfă – iubesc sabia asta! (râsete) – frumoasă eşarfă. Cum e senzualitatea ta?

JOYCE: Aş spune că este foarte bună în ceea ce priveşte natura. De restul nu sunt sigură.

ADAMUS: Bun, bun. Natura – foarte, foarte senzuală. Toate acele vibraţii, toate acele simţiri, toate gângăniile de acolo, toată energia din pădure. Oh, poţi să o iei înapoi temporar (dă sabia lui Mary). Absolut. Cum e senzualitatea ta?

LINDA: Ohhh…

ADAMUS: Ahhh… Da.

SHAUMBRA 1 (o femeie): Chiar grozavă.

ADAMUS: Adevărat… bun, bun, bun. Absolut. A mea o să fie mai bună acum, cu ceva de mâncat (se uită la mâncarea din spatele sălii). Nu mă băgaţi în seamă; continuaţi-vă întâlnirea. De ce nu mai e ciocolată?

LINDA: Ştii, ar trebui să aducă fiecare câte ceva, dar ai observat că nu prea este ciocolată?

ADAMUS: Nu e ciocolată. E dezamăgitor!

LINDA: Nimeni nu aduce ciocolată. Nu ştiu ce mai e şi asta.

ADAMUS: Da, bun. O să îmi iau ceva pentru mai târziu. (ia o farfurie plină de gogoşi) Vă întreb despre senzualitatea voastră… pentru cazul în care ni se face foame (se referă la gogoşi). Mi-e foame! Nu avem mâncare pe partea cealaltă. (râsete) Trebuie să vin aici ca să mănânc ceva bun! Mulţumesc, Linda. Ia mâinile de acolo.

LINDA: Nicio problemă.

ADAMUS: (muşcă din gogoaşă) Mm. Mm. (râsete) Pentru toţi cei care ascultă online, suntem într-o pauză de cafea. (râsete) Sandra …

LINDA: Şi mai şi vorbeşti cu gura plină.

ADAMUS: … Zâna Pădurii … Nu-mi pasă. Nu e gura mea! (râsete) El pare prost, nu eu! (se referă la Cauldre)

LINDA: Plescăie din buze ca să ştiu că nu e Geoff. (râsete)

ADAMUS: Zâna Pădurii, nişte cafea cu frişcă, te rog? Mulţumesc. Aşa că… poruncesc energiilor să mă servească, aşa cum ar trebui să faceţi şi voi. Vă întreb despre natura voastră senzuală acum – cum este natura voastră senzuală? – pentru că de multe ori o suprimaţi. O ţineţi la pământ. Nu credeţi că o meritaţi sau că vă va ţine blocaţi pe această planetă. Nu este aşa. Nu este. Cea mai mare bucurie pe care un maestru ascensionat o realizează înainte de a ascensiona este că e foarte, foarte senzual.

Puteţi face lucruri pe această planetă, chiar aici, pe care nu le puteţi faceţi nicăieri altundeva. Nu puteţi mânca o farfurie de gogoşi. Garantez că nu mai există gogoşi altundeva nicăieri în univers. Doar aici.

EDITH: Zău!

ADAMUS: Zău. Absolut. (Sandra îi aduce cafeaua) Mulţumesc. Mulţumesc. Mulţumesc. eşti o zână a pădurii foarte bună. Nu există loc precum Pământul, în care să puteţi bea o cafea în timp ce face o astfel de transmisie prin Internet. Nu există nici un loc în care să puteţi zâmbi, să puteţi râde şi să simţiţi obrazul (îşi atinge obrazul de cel al Lindei) altui om. Există tendinţa de a suprima natura senzuală.

Îngerii, prin natura lor, sunt foarte, foarte senzuali. Ei iubesc culoarea şi sunetul. Adoră textura şi arta, orice le oferă experienţa senzuală. Nu vorbesc doar despre “sexual,” deşi şi asta este foarte unic pentru această planetă, modul în care vă găsiţi în această uniune frumoasă, fizică, spirituală, energetică. Că este doar cu voi înşivă, că este şi un partener, nu contează.

Astfel că vă întreb astăzi la început: cum este senzualitatea voastră? Fiindcă vă va afecta absolut nivelul energiei. Cu adevărat. Atunci când suprimaţi acea senzualitate, atunci când blocaţi simţurile , cele fizice şi cele spirituale, în esenţă închide fluxul energiei. Dacă sunteţi pe setarea mentală – gândiţi şi procesaţi mult – veţi fi foarte obosiţi, pentru că aţi restricţionat acel flux natural. Nu radiaţi către câmpul tuturor energiilor că vreţi mai mult. Sunteţi foarte prinşi aici (arată spre cap), corpul devine apoi mai încet, mintea are tendinţa de a supragândi. Cu toţii aţi avut experienţa – “Ce nu e în regulă cu mine?” – analizaţi, vă aşezaţi şi încercaţi să pricepeţi “Ce nu e în regulă? Ce nu e în regulă? Ce nu e în regulă?”

Ei bine, ceea ce nu este în regulă este că nu vă daţi voie să fiţi o fiinţă senzuală, cu fiecare simţ pe care îl aveţi, atât de cufundaţi în viaţă încât să nu vă pese dacă vă pierdeţi, pentru că nu va fi aşa. Cu adevărat nu vă veţi pierde. Atât de cufundaţi în voi înşivă, atât de cufundaţi în Eu Sunt încât să nu vă pese unde vă duceţi sau ce se petrece, deoarece sunteţi într-o călătorie senzuală în voi înşivă şi, prin urmare, cu alţii.

Clar există o rezistenţă faţă de cufundarea în voi. Este ca şi cum aţi spune: “ei bine, sună egoist”. Sună ca şi cum ar trebui să faceţi totul pentru toţi ceilalţi. Absolut că nu, iar astăzi vom vorbi despre asta pe mai multe căi.

A vă da voie să fiţi atât de mult în voi, atât de nebuneşte iubindu-vă pe voi înşivă – asta schimbă această planetă. Asta vă aduce bucuria experienţei pe planetă. Absolut.

De ce sunteţi aici?

Următoarea întrebare. Microfonul este aproape, pregătit.

LINDA: Super.

ADAMUS: Următoarea întrebare. Oh, o să mergem la noii veniţi. Avem un rând întreg, în faţă, aliniat pentru mine. Ahhh, da! Doamne frumoase, toate venite aici pentru prima dată. Camera este acolo şi mai este una acolo, în caz că încercaţi să fugiţi (râsete) – aşa o să vă vadă toată lumea. Aşa că de ce sunteţi aici? O să mergem de-a lungul rândului. De ce eşti aici? Microfonul, iar dacă vrei, te rog să te ridici.

VILI: Ei bine, aşa cum s-a spus, este timpul noilor începuturi, iar eu mereu am vrut să fiu aici. E prima dată pentru mine şi sunt iarăşi în perioada noilor începuturi. Încep noi experienţe şi…  

ADAMUS: Da. De ce eşti pe Pământ, vreau să spun. Nu de ce eşti astăzi aici! (râsete) Vreau să spun…

VILI: Oh, asta!

ADAMUS: Pun o întrebare largă. Un moment. Eu… (râsete, căci se duce la cameră, unde face nişte gesturi) Încercăm din nou. Hai să tăiem partea asta.

VILI: Hai să o luăm de la început.

ADAMUS: Hai să o luăm de la început. Draga mea – ah, dacă pot să ţi-l iau un moment (dă Lindei microfonul) – draga mea (îi sărută mâna), de ce eşti aici?

VILI: Ca să mă bucur mult de mine.

ADAMUS: E grozav! Este minunat – să te bucuri. Realizezi că acum cinci ani tu şi mulţi alţii nu aţi fi putut spune asta?

VILI: Nu, deloc.

ADAMUS: Nu puteaţi spune “Sunt aici ca să mă bucur”. Bun. Şi nu au fost îndoieli în asta, nu. Eşti aici ca să te bucuri. Mulţumesc.

VILI: Mulţumesc.

ADAMUS: Aşa că…

LINDA: Următorul.

ADAMUS: De ce eşti aici? La această întâlnire, dar şi în această viaţă.

PILAR: Sunt cel mai mare fan al tău.

ADAMUS: Oh, cel mai mare fan al meu. Asta… (către Linda) Azi ai premii Adamus? (râsete)

LINDA: Da, da!

ADAMUS: E foarte uşor, dar ei fac să fie dificil.

PILAR: Sunt îndrăgostită de tine…

ADAMUS: Spune cuvântul potrivit…

PILAR: Sunt îndrăgostită de tine de secole. (audienţa - “Ohhhh!”, aplauze în timp ce el o îmbrăţişează) Dar asta o ştii.

ADAMUS: Oh, da, ştiu. Ah! Deci putem să încheiem întâlnirea acum! (Adamus şi audienţa râd)

PILAR: Hai să găsim un loc liniştit!

ADAMUS: Avem sticla de Tequila… (râsete) În afară de mine, de ce eşti aici?

PILAR: Eu mă bucur foarte mult de viaţă. Mereu a fost o bucurie să fiu aici. cred că suntem privilegiaţi în multe feluri, pentru că, ei bine, sunt foarte mulţi îngeri aliniaţi, aşteptându-ne pe noi, aşteptând să ne dea un şut în fund ca să vină ei în locul nostru, nu-i aşa?!

ADAMUS: Da. Da.

PILAR: Aşa că e un privilegiu.

ADAMUS: Un privilegiu. Bun.

PILAR: Şi noi ne bucurăm de el.

ADAMUS: Da.

PILAR: Desigur, mergem către ascensiune, care este un lucru ciudat. Toată lumea vrea să meargă acolo.

ADAMUS: Foarte ciudat!

PILAR: Iar ei se întreabă pe partea cealaltă. Trebuie să vină pe Pământ ca să ajungă acolo.

ADAMUS: Da.

PILAR: Da, şi asta.

ADAMUS: Da. Este foarte ciudat: am întrebat de curând un grup cu care am vorbit, l-am întrebat despre ascensiune. “Ce este ascensiunea?” Nu au putut răspunde întrebării. Noi am spus: “Cât de mult o vreţi?”Ei bine, o vroiau absolut. I-am întrebat: “Ce vă reţine?” şi nu au ştiut. Aşa că există dilema ascensiunii. O să vorbim despre asta altădată, însă, absolut, este acolo. Aşa că eşti aici ca să te bucuri.

PILAR: Da.

ADAMUS: Şi te bucuri?

PILAR: Absolut, în fiecare zi.

ADAMUS: Bun. În fiecare… minunat. Bun. Mulţumesc. Ştiţi, pe când mergem prin sală cu microfonul, o să numesc makyo makyo. (cineva spune: “Aha!”) Aha!

PILAR: Nu, nu a fost makyo.

ADAMUS: Nu, nu, nu. S-a simţit foarte bine, foarte bine. Doar îi previn pe alţii. (râsete) Următorul. Draga mea, de ce eşti aici?

KATA: Cred că e vorba despre rolul plin de bucurie, dar o să adaug ceva: datorită poveştii mele de iubire.

ADAMUS: Poveştii tale de iubire.

KATA: Da.

ADAMUS: Cu?

KATA: Cu mine.

ADAMUS: Ah!

KATA: Cu copiii mei.

ADAMUS: Ah!

KATA: Cu viaţa.

ADAMUS: Da.

KATA: Ca să deschid tot mai mult această iubire, în mine şi, da, oriunde altundeva.  

ADAMUS: Bun. Excelent.

KATA: Mulţumesc.

ADAMUS: Iubire. Îmi place cum te-ai pus pe tine prima, pentru că, oh, nu e nevoie să intrăm în detalii dar, dacă nu te poţi iubi pe tine, nu poţi iubi pe nimeni altcineva.

Despre iubire

Ştiţi, este ceva în legătură cu iubirea – a fost minunat să vorbesc despre ea de curând, în Franţa – ceva în legătură cu iubirea, foarte interesant. Nu exista iubire aşa cum o ştiţi. Nu exista iubire din Primul Cerc, din Tot Ceea Ce Este, din dumnezeu. Dumnezeu nu cunoştea iubirea în zilele de început. De fapt nu exista iubire între îngeri pe când vă aflaţi la familia voastră angelică. Existau lucruri precum compasiunea, relaţiile, interrelaţionările, dar nu exista iubire nicăieri în creaţie până când nu aţi venit pe Pământ şi nu aţi descoperit-o, până nu aţi descoperit iubirea aici, pe Pământ. Uimitor.

Voi aţi fost învăţaţi că dumnezeu v-a iubit mereu. Dumnezeu nu ştia ce este iubirea până când nu a descoperit ce este iubirea. În momentul în care aţi simţit lucrul numit iubire şi aţi reflectat-o, aţi radiat-o către Spirit, Spiritul s-a îndrăgostit. Spiritul a reflectat-o către voi, iar acum aveţi această mare poveste de iubire ce continuă. O uitaţi din când în când, dar este iubire de la voi către Spirit şi de la Spirit către voi şi a fost creată chiar aici, pe această planetă.  

Acesta este unul din lucrurile care fac Pământul uluitor. Nu a fost creată în Pleiade, în Arcturus, în familia voastră spirituală sau altundeva, dragi prieteni. A fost creată chiar aici şi acum este radiată, împărtăşită la toate nivelurile, în Tărâmurile Apropiate, cu alte dimensiuni şi chiar cu alte planete.

Vă întrebaţi de ce sunt atât de interesaţi de ceea ce se petrece aici? De ce se proiectează aici, de ce încearcă uneori să trimită mici nave spaţiale – ceea ce nu funcţionează prea bine? Pentru că sunt curioşi în legătură cu lucrul numit iubire. Ei ştiu că de aici provine, iar acum ştiu că o vor şi ei. Or să înveţe. Or să înveţe. Vor învăţa de la voi şi vor învăţa pentru ei înşişi. Însă da, draga mea Kata, iubirea, ah, este un lucru uluitor. Este uluitor că ajungeţi aşa de prinşi în ea, aşa de răniţi de ea, atât de cufundaţi în ea.

Însă, în cea mai mare parte, foarte, foarte puţini oameni ştiu cum este să se iubească pe ei înşişi. Se tolerează pe ei înşişi. Au o relaţie ciudată cu ei înşişi şi încă mai caută iubirea şi tot mai creează iubirea cu alţi oameni. Dar ştiţi ce se va petrece cu această planetă… Divaghez, dar îmi place să divaghez. Ceea ce se va petrece pe această planetă este că planeta a creat iubire, a împărtăşit iubire şi a fost profund în iubire. Ceea ce urmează să se petreacă pe această planetă, ceea ce nu s-a făcut niciodată nicăieri altundeva în întreaga creaţie, este că fiinţele care au venit aici au început să se iubească pe sine. Este următoarea frontieră. Este următoarea evoluţie. Este următoarea spirală, însă o spirală care… (caută un marker cu care să deseneze)

LINDA: Oh, nu sunt markere? Ohh!

ADAMUS: O să trebuiască să ne imaginăm.

LINDA: Nu, nu. Vin acum. Sunt pe drum. Fugi, Forrest, fugi! (Larry aduce un marker)

ADAMUS: Nu cer chiar aşa de multe. O ceaşcă de cafea, un marker – doar de atât e nevoie ca să fiu fericit! Astfel că aţi putea spune că experienţele voastre au fost ca o mare spirală şi continuă să se extindă, continuă să experimenteze şi să împărtăşească toate acestea.

Însă se petrece ceva amuzant la un anume punct al trezirii prin care treceţi. Spirala revine la sine – apoi ar trebui să creaţi o hologramă, nu putem scrie astfel pe tablă –, însă treceţi printr-o poartă, o poartă înspre voi înşivă. Niciodată nu veţi fi singuri acolo, pentru că v-aţi descoperit pe voi, dar veţi avea o înţelegere profundă a tot şi toate atunci când vă îndrăgostiţi cu voi înşivă.

Unul din cele mai dure lucruri ce pot fi făcute, absolut; unul din cele mai dificile lucruri de făcut. Vă privesc pe toţi şi aţi avut experienţa sau treceţi prin experienţa de a vă iubi pe voi înşivă. Oh, aşa de provocator, aşa de dificil uneori. Apoi începeţi să încercaţi să pricepeţi – “Cum să mă iubesc pe mine?” Uhhh, tocmai aţi pierdut. Reveniţi, dormiţi puţin, întoarceţi-vă mai târziu. (Adamus râde)

 

De ce sunteţi aici?

Bun. Întrebarea “De ce sunteţi aici?” este mare. Nu e aşa de dificilă, de fapt. O să discutăm aceasta azi. Este foarte simplă, iar când începeţi să o simţiţi cu adevărat, atunci devine mai complexă. Motivul pentru care sunteţi aici este iubirea. Iubirea pentru această planetă, iubirea absolută pentru această planetă. Ştiu că mulţi dintre voi v-aţi plâns de asta de-a lungul anilor, iar eu am auzit mult mai multe plângeri decât ar fi fost cazul… a fost amuzant.

LINDA: Ha, ha, ha. Ha-ha, ha, ha, ha.

ADAMUS: … mai multe plângeri decât era cazul în legătură cu asta. (cineva râde tare) Mulţumesc! Mulţumesc! Dar, de fapt, lucrul distractiv este că odată ce plecaţi de aici, în special în momentele de final ale voastre aici, în ultimele zile sau săptămâni ale vieţii voastre, dintr-o dată începeţi să vă amintiţi lucrurile care fac această viaţă grozavă, că adoraţi să fiţi aici, iar apoi, la naiba, oricât v-aţi fi jurat să nu vă mai întoarceţi aici, sunteţi înapoi – pentru că iubiţi să fiţi aici. Iubiţi asta.

Întrebarea “De ce sunteţi aici?” este una mare. Aş spune că una din cele mai mari provocări ale lucrării cu voi este să vă fac să vedeţi cine sunteţi cu adevărat, să vă fac să înţelegeţi de ce sunteţi aici, ce faceţi aici.  

Acum, noi am cam trecut de unele etape vechi, precum: “Sunteţi aici din cauza karmei proaste. Sunteţi aici pentru că aţi făcut ceva rău într-o viaţă trecută şi acum trebuie să ispăşiţi.” Slavă domnului că am trecut peste acest obstacol. Nimeni nu se află aici – nimeni, fie că sunteţi în sală, fie că ascultaţi sau sunteţi în altă parte – nimeni nu se află aici din cauza karmei, cu excepţia cazului în care credeţi în acea karmă.

Mulţi dintre voi aţi crezut că sunteţi aici ca să aveţi grijă de alţii. De alţii. Acesta e un motiv prost pentru a fi aici, pentru că se vor căca pe voi într-un fel sau altul. (râsete) O vor face. Ei bine, daţi-mi voie să reformulez. Cauldre îmi arată un deget mustrător. Mai devreme sau mai, or să vă dezamăgească. Dacă aveţi agenda că trebuie să fiţi aici pentru altcineva, mai devreme sau mai târziu or să vă dezamăgească. Sunt obligaţi. Trebuie ca, mai întâi de toate, să vă elibereze odată pentru totdeauna şi să se elibereze pentru suveranitatea lor.  

Astfel că mulţi dintre voi încă se mai luptă puţin cu “trebuie să fiu aici pentru toţi ceilalţi”. Unii dintre voi – o să trec la asta mai târziu – cei mai mulţi dintre voi aveţi un pic de… sperăm că vom trece de asta azi. Sunteţi aici în rolul vostru vechi, un rol despre care a vorbit Tobias acum ani de zile, iar voi încă nu puteţi renunţa la el. Încă nu puteţi renunţa la el pentru că încă nu aţi prins, nu aţi simţit de ce sunteţi cu adevărat aici, aşa că vă ţineţi de o noţiune veche, aceea că sunteţi susţinător al energiei, pentru că aţi făcut asta mult timp.

Există grupuri ce trăiesc în interiorul munţilor, în subsol sau în adâncul pădurilor, grupuri secrete. Ei fac asta de zeci şi zeci de secole şi susţin energia pentru această planetă. Cântă, se roagă. Îşi neagă cele mai multe plăceri umane – clar nu sunt oameni senzuali – mulţi dintre ei încă se află în ordine religioase, deşi nu prea înţeleg asta. Ei cred că se află aici din cauza religiei, însă de fapt sunt susţinători ai energiei. În veţi găsi pretutindeni în Ierusalim. Îi veţi găsi în moschei şi în temple, în societăţi indigene, în grupuri indigene din întreaga lume. Ei fac asta din generaţie în generaţie. Se reîntrupează în grupuri care susţin energia, iar pentru mult timp ele au servit unui scop minunat.

Mult timp şi voi aţi fost printre aceşti susţinători ai energiei. Mult timp. Vieţi după vieţi, de fapt. Susţinere pentru ce, totuşi? Susţinere pentru ce? Am fost în Egipt acum câţiva ani şi Tobias a vorbit despre energiile care încă se aflau în pietrele templelor, încă erau îngropate în sol, încă se aflau în mulţi oameni vii, în formă fizică, iar el a spus: “Susţinătorii energiei se află aici de mii de ani.” Nimeni nu a pus întrebarea: “Susţin ce?! Pentru ce? Pentru ce?” Ei bine, cineva ar spune: “Susţin energia pentru pace.” Ei bine, aţi pus-o, pentru că nu e pace. (Adamus râde de gluma lui)

LINDA: Ha, ha, ha, ha, ha, ha, ha. Ha, ha. Primeşti un premiu Adamus!

ADAMUS: Da, râd de propria mea glumă!!

LINDA: Ce amuzant! Ha, ha, ha. (îi dă un premiu)

ADAMUS: Primul meu premiu! Mulţumesc! Mulţumesc. Ai putea să mi-l prinzi la rever în timp ce eu continui să vorbesc?

LINDA: E plăcerea mea.

ADAMUS: Susţinere pentru ce? Pentru ce? Unii dintre voi încă sunt în acel fel de hipnoză, de strat. Noi am avut de curând nişte discuţii foarte interesante cu nişte grupuri care încă mai credeau că susţin energia naturii. Nu prea cred. Natura se descurcă foarte bine.

LINDA: Poftim.

ADAMUS: Mulţumesc. Elegant! Încă sunteţi în acest rol şi, aşa cum am spus, uneori e dificil. Marea mea provocare este să vă fac să vedeţi pentru ce sunteţi aici cu adevărat, de ce sunteţi aici. Apropo, fiind piraţii senzuali, spirituali care sunteţi, susţinerea energiei este cu adevărat plictisitoare şi e ceva prea avansat sau nou. Lucrul interesant este, de asemenea, că mulţi dintre voi aveţi dificultăţi în a renunţa la acest rol, deoarece credeţi că dacă nu-l îndepliniţi, lumea o să se prăbuşească. S-ar putea prăbuşi oricum, indiferent dacă voi faceţi sau nu asta, dar lucrul important este că sunt alţii – care poate nu au avut atât de multă experienţă pe Pământ – care vor acum să servească într-un fel sau altul. Ei intră în aceste roluri, aşa că, într-un fel, cumva îi împiedicaţi să fie următorii susţinători ai energiei.

Pământul va avea mereu nevoie de un anume grad de susţinere a energiei – poate cuvântul mai potrivit ar fi „echilibratori ai energiei” – fiindcă atunci când conştiinţa face acest salt, pe măsură ce conştiinţa se mişcă cu adevărat şi se extinde…. Există acum o dinamică în care există ceva care menţine un echilibru sau un punct de referinţă. Apoi, la un anume moment, aceasta se schimbă, de asemenea, iar următorul grup vine ca să susţină acel echilibru.

Dar menţinere pentru ce? Ei bine, susţin momentul pentru a înnebuni de tot. Îl susţin, în cea mai mare parte – indigenii, cei care fac asta de mii de ani – susţinere pentru timpul potrivit, pentru timpul potrivit. Menţinere până când conştiinţa Pământului se va afla la un punct în care un grup de oameni să poată deveni fiinţe suverane, pot deveni maeştri, pot deveni iluminaţi şi pot rămâne în corp fizic. Ei susţin energia până la momentul în care există masa critică sau un număr suficient de oameni care au dezvoltat cu adevărat iubirea şi compasiunea pentru ei înşişi, care sunt adevăratele Standarde pentru această planetă. Pentru asta o menţin.

Iar aceştia sunteţi voi. Asta e ceea ce nu vedeţi voi şi atunci îmi spun eu din când în când: “De ce ei nu văd asta?” Mă întreb deseori acest lucru. De ce nu vedeţi?

Ei bine, din multe motive. Unul este că sunteţi în rolul de susţinător al energiei, iar un susţinător al energiei nu va putea vedea cine este cu adevărat dacă încă se mai joacă în acea arenă. Mare parte a motivului este că nu puteţi crede asta. Nu vă puteţi imagina. Spuneţi: “Cine, eu?! Fraierul de mine?! Dacă aş fi aşa grozav, dacă aş fi fost fiinţa atât de evoluată despre care vorbeşte Adamus, aş putea pocni din degete şi ar apărea o ceaşcă de cafea.” Vedeţi? Că măsuraţi prin nişte standarde de-a dreptul ciudate, pentru că acele lucruri în cele din urmă nu sunt deloc importante.

Dar voi spuneţi: “Dacă aş fi fost iluminat, aş fi putut…” (Linda suspină, căci Adamus se preface că toarnă cafeaua peste Garret) Nu aş îndrăzni. (Adamus şi audienţa râd)

GARRET: Ba da, ai îndrăzni!

ADAMUS: Ba nu.

GARRET: Ba da!

ADAMUS: Voi spuneţi - “Dacă aş fi aşa de iluminat, aş putea şti exact ce o să se întâmple mâine pe pieţele de acţiuni.” De fapt, unei persoane iluminate nu-i pasă ce o să se întâmple cu bursele. Unei persoane iluminate nu-i pasă cu adevărat să citească gândurile altcuiva, pentru că 95% din toate gândurile sunt gunoi. Unei persoane iluminate nu-i pasă, doar este absolut încântată să fie în momentul Acum.

Astfel că unul din lucrurile pe care aş vrea să le fac azi, în discuţia noastră, este să trecem de rolul vechi al susţinătorului energiei. Nu sunteţi aici pentru a susţine energiile pentru delfini. Nu, nu e aşa, nici pentru balene, maimuţele, şerpi, pentru nimic altceva. Cu adevărat nu. Alţii vor face asta. Nu sunteţi aici ca să susţineţi energia pentru planetă, pentru întoarcerea lui Yeshua, pentru că el nu se întoarce. El a văzut ce se petrece şi a spus: “Nu am nevoie să mă întorc!”

Nu sunteţi aici ca să susţineţi energia Gaiei. Ea pleacă! Ea pleacă şi vrea ca voi să preluaţi responsabilitatea pentru mediu, ceea ce include corpul vostru, ceea ce include mediul vostru fizic, dar ea pleacă. Nu are nevoie de susţinători ai energiei, are nevoie de împingători ai energiei, care să o scoată de aici, căci există prea mulţi susţinători care încearcă să o ţină aici! Ea are nevoie de cei care o vor împinge pe uşă, astfel încât oamenii să îşi poată asuma responsabilitatea pentru planetă odată pentru totdeauna.

Aşa că haideţi să respirăm adânc cu asta. Poate la finalul zilei de astăzi o să vă vedeţi puţin diferit, o să vedeţi mai mult din cine sunteţi cu adevărat, aşa cum vă văd eu. Poate că o să vă simţiţi puţin neconfortabil pentru că este atât de grandios, dar de ce nu? Este foarte spectaculos, dar asta sunteţi voi. Este uluitor, pentru că este. Sperăm că, până la finalul zilei, o să respiraţi adânc şi veţi înceta să vă mai îndoiţi de voi, veţi înceta să vă mai întrebaţi de ce sunteţi aici cu adevărat.

Da, pentru bucurie, da, pentru iubire, dar mai este încă ceva la fel de măreţ.

De ce aţi venit aici

Apropo, nu mai sunteţi aici pentru familiile voastre spirituale. Asta e dur sau ar trebui să fie dur. Ştiţi, mulţi dintre voi aţi venit pe această planetă din partea familiilor voastre angelice. Aţi venit aici ca să învăţaţi ceva care să le elibereze în cele din urmă. Totul în cosmos ajunsese la un fel de oprire, o mare… era ca o băltoacă de noroi. Se densifica şi nu se mai putea mişca, iar voi aţi venit aici ca să aflaţi ce s-a petrecut.

Aţi trecut prin multe vieţi, cumva aţi retrăit unele din evenimente. Nu erau în formă fizică, dar forma fizică v-a permis să aveţi o înţelegere cu totul diferită asupra acelor evenimente. Ghiciţi ceva? Aţi venit aici pentru familia voastră spirituală – foarte curajoşi, foarte orientaţi către serviciu. A fost foarte nobil din partea voastră să faceţi asta. Lucrarea pe care aţi făcut-o a eliberat energia în creaţie, la familia voastră spirituală. De asta atât de mulţi dintre ei stau la coadă ca să vină pe această planetă sau pe Noul Pământ. Ei sunt liberi. Se mişcă din nou. Aţi rămas fără serviciu. (Adamus râde)

Uau! Şi acum? Şomaj angelic. (râsete) (cineva spune: “Ajutor de şomaj!”) Da, ajutorul de şomaj nu mai vine de mult.  Absolut. Este dur, pentru că este unul din motivele de bază pentru care aţi venit aici. V-aţi dedicat acestei lucrări, iar când s-a terminat vă întrebaţi: “Ei, şi acum? Ce să fac?” Aceasta este la un nivel foarte adânc. Mintea voastră s-ar putea să nu recunoască asta, dar voi o faceţi. Aveţi tendinţa de a avea vise stranii – vise în care vă reînrolaţi în armată, într-o organizaţie în care sunteţi în serviciu, cutreieraţi fără rost, încercând să găsiţi pe cineva care să aibă nevoie de ajutorul vostru, dar nu e nimeni. Ştiţi, e cumva o urmare a încheierii lucrării.

Aşa că spuneţi: “Unde e marea celebrare? Unde e marea celebrare pentru lucrarea pe care am făcut-o? Familia mea spirituală este liberă acum.” O să fie şi celebrare mai târziu, dar acum ei vor să vă lase în pace. Ei ştiu ce aţi făcut, dar vor să vă ofere acum timp pentru voi înşivă. A fost o mare călătorie. Au fost multe lupte, multe încercări, iar ei ştiu acum că aveţi nevoie de timp pentru voi înşivă, cu voi.

Haideţi să respirăm adânc. Sunteţi un grup special şi nu spun asta altor grupuri, cu excepţia cazului în care mă plătesc foarte bine. (râsete) Nu spun asta altor grupuri, iar voi ştiţi că v-aş spune că sunteţi absolut plini de makyo dacă aşa aş simţi. Eu aş fi primul. Aş fi încântat să vă spun asta, mai mult decât încântat. Caut oportunităţile! (râsete) Chiar le caut!  

Sunteţi aici pentru ceva foarte special, pe lângă a avea bucurie, pe lângă a iubi viaţa – de ce nu? V-aţi oferit multe vieţi în serviciu dificil. De ce să nu vă bucuraţi absolut acum? Ei bine, am putea face o lista cu „de ce nu”, dar întreb retoric. De  ce nu?! De ce nu?

Sunteţi un grup special şi, fie că azi, fie că mâine sau, poate, anul viitor, sper să puteţi realiza cât de speciali sunteţi. Am rugat-o pe draga de Linda – o rog acum! – să citească un fragment şi vă rog să-l simţiţi. Citeşte-l încet, dramatic şi senzual. De ce nu? Începe.

LINDA (citeşte): “Cei nebuni, cei care nu se integrează, rebelii, cauzatorii de necazuri, ţăruşii rotunzi în găuri pătrate, cei care văd lucrurile diferit. Nu le plac regulile şi nu au respect pentru situaţia stabilită.” E OK? “Îi puteţi cita, puteţi fi în dezacord cu ei, îi puteţi glorifica sau demoniza. Singurul lucru pe care nu-l puteţi face este să-i ignoraţi, fiindcă ei sunt cei ce schimbă lucrurile. Ei împing rasa umană mai departe. În vreme de mulţi îi văd ca nebuni, noi vedem geniul, căci cei suficient de nebuni ca să creadă că pot schimba lumea sunt cei care fac asta”.

ADAMUS: Absolut. Frumos. Foarte aplicabil vouă, Shaumbra. (câteva aplauze) Nebunii care cred că ei pot schimba lumea , nu doar de dragul schimbării, ci pentru că lumea a cerut schimbarea. Lumea a spus: „Sunt gata”, aşa că voi aţi făcut un  pas înainte şi aţi spus: “Şi poate fi schimbată, absolut, iar ca urmare va fi.”

Oaspetele de astăzi

Frumos citat. De fapt nu a fost scris despre voi. Vi s-a aplicat vouă. Cine l-a scris? (cineva spune: “Steve Jobs”) Steve Jobs. Absolut. Absolut. Acum, Steve Jobs nu e vreun sfânt.

LINDA: Vrei să-l citesc ca Steve Jobs?

ADAMUS: Pardon?

LINDA: Să citesc citatul ca şi cum aş fi Steve Jobs?

ADAMUS: Nu, nu, nu. Steve Jobs nu era sfânt. Deloc.  Pentru cei care nu ştiu – Steve Jobs, co-creatorul, co-fondatorul Apple. Steve Jobs a schimbat lumea. Ah, e un personaj foarte interesant, atât de interesant că, deşi nu sunt fan al împărţirii scenei cu alte fiinţe – îmi place să vă am pe toţi pentru mine, spre deosebire de Tobias, care mereu avea un oaspete – l-am rugat pe dl. Jobs să fie cu noi astăzi. (audienţa - “Oooo”) A fost de acord imediat, fără ezitare.

Aşa că haideţi să respirăm adânc. El este deja aici şi promite să nu vă facă pe niciunul idiot. (râsete) Dar spune că eu pot să vă spun aşa. (Adamus râde) Hai să îl invităm pe Steve Jobs. Da, este ceva istoric, pentru că nu fac asta în mod obişnuit şi nu intenţionez să fac din asta un obicei.

Aşa cum s-a spus mai devreme, era un fel de Shaumbra, era cumva conectat cu energia. Acum zâmbeşte. Dacă doriţi, puteţi închide ochii ca să-l simţiţi. Puteţi să-i ţineţi şi deschişi, se plimbă prin sală. Nu are nicio intenţie acum de a se duce la vreun Pod de Flori sau altundeva. Încă se mai distrează foarte bine stând pe aici. Prea multe proiecte, prea multe lucruri pe care vrea să le facă, prea multe asocieri.

S-a spus că Steve era budist. Cred că puteţi spune că era. Cumva dă din cap si spune: “Am fost şi nu am fost, de fapt nu-mi păsa de una sau alta,” dar s-a potrivit într-un fel cu budismul. Îi plăcea această identificare. Pentru el, budismul nu însemna prea mult o călătorie spirituală. Era un mod ca el să-şi gestioneze energia prin meditaţie, dietă, disciplină, negare. I-a oferit nişte percepţii despre simplitate, iar asta a iubit el mai mult decât orice altceva – eleganţa şi simplitatea, Zenul vieţii, eleganţa simplă şi frumoasă. S-a conectat cu ele astfel.

Da, de asemenea, aşa cum ştiţi, Steven avea tendinţa de a fi şi temperamental. De fapt, temperamentul venea parţial din faptul că nu vroia să se mulţumească cu puţin. Mereu a vrut totul de la el însuşi şi de la cei cu care lucra, dar asta mai ducea uneori şi la mânie. Astfel că budismul a fost pentru el un loc în care să revină în echilibru şi în centrul său.

Atunci când a făcut trecerea, de curând, el a spus cuvintele simple pe care mulţi dintre voi le-aţi citit: “Ooo, uau! Oooo, uau! Ooo, uau!” Era cumva ca un orgasm spiritual, pentru că asta şi era. Dar cui spunea el “oooo, uau”? (o persoană spune: “Nouă”; altcineva - “Vieţii”; altcineva – „Sieşi”) Lui însuşi. Bun. Primeşti un premiu Adamus pentru asta. S-a întâlnit pe sine! S-a întâlnit pe sine – sinele ce era atât de apropiat, atât de apropiat, datorită lucrării interioare pe care o făcuse. Era chiar acolo, aşa că atunci când a făcut trecerea imediat s-a întâlnit pe sine. “Ooo, uau!” Era uluitor.

Cei mai mulţi oameni nu au acel fel de experienţă atunci când fac trecerea. Ei trebuie să treacă printr-un tunel lung, îşi contemplă regretele, pe bunica lor care îi loveşte şi toate acele lucruri.  Dar trebuie să spun, dragii mei prieteni, atunci când veţi face trecerea voi veţi avea acel “ooo, uau”. Veţi realiza – şi poate că nici nu e nevoie să faceţi trecerea ca să se petreacă asta – veţi realiza că „voi” este chiar acolo, chiar acum. Nu este undeva în afară, dar, ooo, uau, e chiar aici.

Acela a fost “ooo, uau” al lui Steve. “Eu Sunt chiar aici”. În acel Eu Sunt, în acel ooo, uau a cărui realizare a avut-o, a realizată că ceea ce îl separa pe el de el însuşi era atât de subţire încât ar fi putut sufla asupra sa şi ar fi dispărut. Era un văl foarte subţire între aspectul uman şi Eu Sunt. Foarte subţire.

Apoi a râs mult, foarte mult – corpul lui era mort, aşa că nu a văzut nimeni –, însă a râs mult şi a spus: “Ştii, dacă aş fi respirat acea respiraţie, dacă m-aş fi relaxat o clipă, aş fi realizat că ‘oooo, uau’ era chiar aici, chiar acum. Dar am încercat să studiez prea mult, am încercat să dezvolt mecanici şi sisteme pentru ascensiunea mea vie şi nu a mers. Altminteri m-am distrat, dar nu ar fi fost grozav”, spune Steve acum, “nu ar fi fost grozav să fi fost acel ooo, uau, cu mult timp înainte de a fi trebuit să mă confrunt cu plecarea fizică. Ooo, uau în momentul Acum”.

Astfel că l-am invitat azi pe dl. Jobs. Este fascinat de ceea ce faceţi. El ştie ce faceţi voi, pentru că noi am vorbit, iar el poate simţi acum. Are o admiraţie uriaşă pentru natura de pionier a lucrării pe care o faceţi. El spune câteva cuvinte, pe care nu le va transmite Cauldre prin channel direct, dar voi vorbi eu pentru el.

 

Contribuţia lui Steve

El spune câteva cuvinte. Mai întâi de toate: “Daţi-vă voie să realizaţi ceea ce faceţi. Încetaţi să mai negaţi cine sunteţi, pentru că veţi risipi ani preţioşi – anii voştri preţioşi, dar preţioşi şi pentru planetă. Încetaţi să mai negaţi cine sunteţi. Permiteţi măreţiei voastre să se vadă. Dacă este nevoie să vă urcaţi pe acoperişul unei clădiri şi să vă strigaţi măreţia, permiteţi să fie aşa. Dacă trebuie să vă închideţi într-o cameră şi să vă simţiţi măreţia, atunci asta să faceţi. Nu faceţi niciun serviciu nimănui dacă vă negaţi măreţia. Este un joc prost. Cu adevărat este un joc prost! Este o fundătură. Este, oh, este o prostie...” – da, ok, Steve spune asta – “sunteţi idioţi dacă jucaţi acel joc.” (râsete) “Sunteţi idioţi”, spune el. Ok … eu sunt mai calm decât tine, Steve!

Mai departe: “Voi sunteţi vizionarii pentru această planetă, dar puteţi face asta fiind vizionari pentru voi înşivă”. Viziunea este unul din cele mai mari daruri pe care dl. Jobs şi le-a permis. A venit cu ea, dar i-a permis să strălucească – viziunea, capacitatea de a simţi, nu în detalii şi în mărunţişuri, ci tabloul de ansamblu, capacitatea lui de a simţi către ce avea să fie evoluţia conştiinţei – un computer pe biroul vostru. Odată el a avut o mare ceartă cu administraţia Statelor Unite în legătură cu vinderea computerelor către ţările comuniste. Desigur, statul, în infinita sa lipsă de înţelepciune, a spus: “Nu poţi face asta, pentru că vor avea instrumente foarte puternice”.

Viziunea lui a spus: “Ar trebui să faceţi asta, pentru că va oferi fiecărei persoane suveranitate pe masa sa de lucru. Le vor da oamenilor acces la întreaga lume. Vor deschide viitorul. Le vor permite să fie fiinţe umane împuternicite. Când există fiinţe umane împuternicite, nu pot exista ziduri, nu pot exista structuri politice vechi şi nu pot fi dezechilibre ale energiei. Trimiteţi Macurile!” (câteva râsete, Adamus râde) Am băgat o mică reclamă pentru compania lui. (râsete)

El a avea, mai departe, viziunea că oamenii vor trece de stadiul computerului ca spaţiu ce rulează nişte programe şi pe care se pot scrie nişte texte. Era punctul central de conectare –  conectarea cu ei înşişi şi, în al doilea rând, cu lumea din afară, cu muzica lor, cu creativitatea lor, cu fotografiile şi lucrările lor artistice, cu toate aspectele lor. Cutiuţa ce stă pe masa voastră este de fapt un instrument minunat ce vă conectează cu aspectele voastre, vă permite ca totul să fie în timp foarte real, în mişcare, în experienţa senzuală cu aspectele voastre – aspectul artistic, aspectul vieţilor voastre trecute – simţiţi-l ceva mai târziu –, însă este un punct de conectare.

Nu este vorba despre obiectul în sine, ci despre potenţialele pe care le reprezintă şi ceea ce face, iar Steve a avut această viziune. El a spus: “Oh, apropo, apoi oamenii pot cumpăra muzică, se pot conecta pe Internet, pot citi cărţi şi altele, însă acestea sunt instrumente de împuternicire,” iar el a avut această viziune.

Aşa că, la punctul doi el v-a rugat să aveţi viziune pentru voi înşivă. Nu sunteţi prea bătrâni, niciunul dintre voi. Niciunul dintre voi. Nu-mi pasă cât de în vârstă este corpul vostru. Nu-mi pasă dacă voi credeţi că sunteţi în anii de final. De fapt, aceştia sunt cei mai buni ani pentru viziune, pentru că aţi avut multă experienţă. Acum aveţi un echilibru foarte bun. Ceea ce mai aveţi este multă îndoială şi vă gândiţi: “Oh, e multă energie.” Nu este.

Fiinţele vizionare nu au nevoie de multă energie. Nu este obositor. Fiinţele mentale obosesc. Aşa este. Fiinţele structurate se epuizează, tot aşa cum părţile structurale ale maşinăriilor se uzează. Oamenii structuraţi se epuizează, dar vizionarii nu.

“Care este viziunea pe care o aveţi pentru voi înşivă?” întreabă  Steve, întreb eu. Care este viziunea pentru voi? plutiţi pe fluviul vieţii întrebându-vă ce biiiiiip mai urmează? (Adamus râde) Hello, Prăbuşire (către Dave). Care este viziunea pe care o aveţi pentru voi – aşteptaţi să se petreacă ceva ca să puteţi reacţiona? Ei bine asta este o scuză pentru a nu vă accepta responsabilitatea. Scuză-mă (către cineva din audienţă). Este doar o scuză. Aşa trăiesc cei mai mulţi oameni. “O să aştept, să văd ce se petrece şi apoi o să reacţionez la asta”. Da. Sau puteţi avea o viziune – o viziune care este ca un magnet uriaş de conştiinţă – care apoi cheamă toate resursele pentru a rodi, energia care permite să se petreacă, oamenii potriviţi.  

Steven a învăţat foarte mult despre aducerea resurselor. El avea o mică problemă, una de care poate că legaţi şi voi. Am nevoie iar de sabie! Lui îi plăcea să se ducă la luptă. De fapt se bucura de asta, ca şi unii dintre voi. Vă place bătaia. Vă face să vă simţiţi reali. Vă ţine sabia ascuţită. Totuşi, nu mai e nevoie să fie aşa. Nu e nevoie să vă luptaţi. Nu e nevoie să vă luptaţi cu conştiinţa de masă sau, cum să spun, cu oamenii care nu se află la acelaşi nivel de iluminare sau de conştiinţă cu al vostru. Nu ca să fiu critic, dar ca să fiu realist: sunt oameni care au fost aici doar câteva vieţi sau poate vreo două sute. Ei pur şi simplu nu… nu se extind aşa cum o faceţi voi. Nu e nevoie să toleraţi asta în viaţa voastră.

Ei nu ar trebui să fie partenerii voştri de lucru, cu excepţia cazului în care asta este viziunea voastră. Nu ar trebui să fie partenerii voştri de lucru. Puteţi avea viziunea de a lucra cu cei care au aceeaşi măsură a viziunii, a excelenţei, a pasiunii ca şi voi. Nu sunteţi obligaţi să salvaţi lumea lucrând cu sau având relaţii cu cei ce se află la un nivel diferit. Ei se află acolo unde se află. O să le faceţi mai mult bine pe termen lung dacă aveţi o viziune pentru voi înşivă. Care este acea viziune? Care este acea viziune? (pauză) Puteţi simţi cum energia de aici devine foarte interesantă? Hmm. Da. David, poţi să ţii tu sabia. Excalibur, David. Excalibur.

Bun. Steven va fi cu noi pentru restul zilei şi spune că este deschis pentru un anume grad de discuţie cu voi, cu cei care ascultă, cu oricare dintre voi, pentru o perioadă de timp. Se distrează foarte bine jucându-se.

 

Această planetă

Mai departe. Pe când vă contemplaţi viziunea, priviţi la ceea ce faceţi aici, luaţi în considerare unele din lucrurile ce fac această planetă atât de specială. Iubirea, aşa cum am menţionat. Iubirea a intrat acum şi în alte tărâmuri, dar acest loc încă este cel în care să experimentaţi ca în niciun alt loc iubirea pentru voi înşivă, acum. Iubirea pentru voi înşivă.

Nu pot sublinia îndeajuns că nu sunt alte planete măreţe, mult mai evoluate, cu fiinţe iluminate intelectual şi spiritual. Nu există. Este aici. Poate că este vestea proastă, dar este aici. Încă există tendinţa de a vrea să gândiţi că este undeva în afară. Este chiar aici, în acest moment – cea mai evoluată planetă sau dimensiune din toate. Cea mai evoluată.

Aşa cum am menţionat în alte discuţii, există planete mai avansate intelectual, dar fără iubire, fără experienţa senzuală. Ce este toată inteligenţa pe care aţi putea-o avea? Ce este? Este nimic. Este o stradă înfundată. Fără simţire, fără a avea această experienţă uimitoare în această realitate foarte densă, foarte reală, plină de simţire, în care vă aflaţi, ce este toată inteligenţa? Este nimic.

Aşa că, dragii mei prieteni, aceasta este cea mai iluminată dintre toate planetele. Este singura planetă care combină viaţa animală cu cea vegetală şi cu omenirea, absolut singura. Nu veţi găsi nicăieri o altă planetă cu aceste atribute.

Aceasta este singura planetă pe care vă puteţi pierde cu adevărat, absolut, într-un mod foarte fizic, foarte real, fără să vă mai aduceţi aminte cum să ieşiţi. Există şi alte dimensiuni în care puteţi juca un fel de joc că v-aţi pierde, dar nu este aşa cu adevărat. Acesta este locul dacă vreţi să vă pierdeţi, dacă vreţi să ajungeţi atât de pierduţi încât să trebuiască să vă re-găsiţi pe voi. (în acel moment un copil apasă întrerupătorul de lumină, iar luminile se închid şi se reaprind; râsete) Absolut.

Aceasta este singura planetă ce a fost însămânţată de Gaia, absolut singura. Nu a mers pe toate planetele ca să le însămânţeze, numai pe Pământ. A dus la experienţe spectaculoase, uluitoare. Este singura planetă care are, cum să spunem, întruparea, aşa cum o cunoaşteţi voi. Alte planete au un fel de regenerare repetitivă a forţei vieţii, dar aceasta este singura planetă în care există cu adevărat moarte şi reincarnare. Sunt multe, multe lucruri şi sper să scriu o carte despre ele în curând, lucruri care fac această planetă atât de uimitoare.

Următorul subiect, iar dacă ai putea … (dă microfonul Lindei)

LINDA: Da, domnule.

ADAMUS: … să scrii puţin pe tablă. Acum hai să vorbim despre... cum să le spunem, nu problemele cu care se confruntă planeta, ci.... hai să vorbim despre situaţia unei planete în schimbare. Situaţia unei plante în schimbare.

 

Situaţia unei planete în schimbare

Aşa cum ştiţi, se petrec multe acum. Voi simţiţi. Simţiţi în corpul vostru, în minte. Se petrec multe, e multă îngrijorare despre ce se va petrece pe planetă. Se acumulează multă dramă acum, când intrăm în 2012. Literalmente suntem... nu suntem în anul calendaristic 2012; suntem însă în anul energetic 2012. Are vreun sens? (audienţa spune: “Da”) Bun. Bun.

Cu alte cuvinte, calendarul nu face nicio diferenţă. Succesiunea schimbării deja se petrece, cu energiile din spatele său şi cu ceea ce vedeţi ca dezvăluire la ştiri. Dar hai să vorbim despre unele din provocările sau situaţiile unei planete în schimbare.

Populaţia

Hai să vorbim mai întâi despre populaţie. S-a menţionat mai devreme – şapte miliarde. Populaţia planetei e de şapte miliarde de persoane. Planeta se poate descurca cu circa 10 miliarde înainte ca voi să atingeţi pragul la care lucrurile încep să se dărâme. Aşa că ce va face planeta? Când vor ajunge la 10 miliarde? Nu peste prea mulţi ani, de fapt, după cum merg lucrurile.

Este o problemă uriaşă, cu care planeta se confruntă. Aş spune că este un motiv foarte bun pentru care să fie numărul 1. Cu cât mai mulţi oameni sunt, cu atât mai multe structuri şi sisteme vă sunt necesare, cu atât mai multe reguli aveţi şi cu atât mai puţină suveranitate este permisă, căci sunt tot mai puţine resurse. Deci ce se petrece? De ce creşte populaţia astfel? În afară de faptul că oamenii, ştiţi voi, o fac. (râsete) De ce? De ce?

JOSHUA: Prea mulţi îngeri vor să vină aici.

ADAMUS: Toată lumea vrea să vină aici, iar asta îi agită pe oamenii de pe Pământ, iar apoi, când îşi fac treaba lor, apar mai mulţi copii. Însă da, absolut, tot mai multe fiinţe vor să vină aici. Astfel că există un fel de sforţare din partea populaţiei, o sforţare din partea fiinţelor care vor să vină şi, ştiţi, în toiul actului iubirii, cineva uită de nişte lucruri profilactice, din cauza ceţii energiei celor care vor să vină. Ei spun: “Oh, la naiba, am uitat… oh, uite ce se întâmplă, un copil neplanificat.” Da, absolut.

Având în vedere situaţia, cum se poate ameliora? Noile Pământuri. Mai mult de unul. Am vorbit despre asta pe larg, că ele sunt pregătite astfel încât îngerii să poată avea experienţa Pământului în alte locuri. Nu sunt neapărat fizice, dar sunt foarte reale. Formatele pentru Noile Pământuri sunt pregătite de voi. Voi spuneţi: “Nu-mi amintesc să fi făcut aşa ceva. Rahat, eu nu pot să-mi fac nici măcar curat în casă! Cum să creez un Pământ nou?!” (râsete) Se poate deschide uşa puţin? Cineva s-a încălzit, e cald aici. OK. Mulţumesc.

Aşa că… populaţia. Noile Pământuri. Este unul din lucrurile pe care le faceţi, contribuiţi la dezvoltarea acestor locuri noi pentru îngeri noi. Nu doar asta, dar îi şi învăţaţi. Sunteţi învăţători acolo.

Finanţele

Numărul doi, finanţele. Finanţele. Oh, o asemenea nebunie, o nebunie încântătoare pe planetă. Sistemul vostru financiar are cam 500 de ani vechime. S-a prăbuşit acum ceva timp. Nu contează ce se va petrece în Grecia, în Italia sau alte ţări. Sistemul financiar de pe Pământ trebuia de multă vreme renovat, expirase. Expirase. Practic s-a şi prăbuşit. Suntem cu toţii aici. Încă mai mâncaţi, puneţi benzină la maşină, faceţi lucrurile pe care le faceţi. Plătiţi mult ca să staţi pe aceste scaune, în pofida faptului că... (râsete, cineva comentează) Ar trebui să-l primească, da. Da. De atât e nevoie. Doar de atât. Sunt generos astăzi. (râsete, se dă un premiu) Voi râdeţi, eu dăruiesc.

Aşa că era ceva ce trebuia să se petreacă, din multe puncte de vedere. Exista un dezechilibru şi, ceea ce voi spune mai departe, o distribuţie greşită. Nu e o mare conspiraţie, ci doar faptul că abilitatea de a menţine energia financiară în curgere a intrat în dezechilibru.

Ceea ce se petrece acum este că un anume grup de oameni îşi descoperă propriul faliment. Voi sunteţi, băieţi. (râsete) Frustrarea lor cu finanţele, frustrarea lor cu abundenţa – aşa cum a fost la voi. Aţi făcut asta într-un mod interesant şi frumos, aţi trecut prin toate personal ca să puteţi descoperi o situaţie nouă. Aţi blocat energia financiară în viaţa voastră şi v-aţi descurcat excelent la capitolul ăsta. Ar trebui să primiţi un premiu Adamus pentru disfuncţii de abundenţă. (râsete)

Ce urmează? (cineva îl menţionează pe Steve Jobs) Da, “Steven” are dreptate. Influenţează puţin discuţia noastră de azi. Ce urmează? Ce urmează? Ei bine, veţi învăţa să lăsaţi acele energii să curgă din nou. Trebuie să le puneţi în mişcare. Trebuie să le redistribuiţi în voi înşivă, mai întâi acceptând că le puteţi avea, că nu e ceva rău. Nu vă vor ţine aici pentru încă 20 de vieţi. Vă vor ajuta să vă bucuraţi al naibii de restul acestei vieţi. Absolut.

Aşa că aţi trecut prin multe probleme de confuzie, prin toate celelalte, ca mod de a ajuta conştiinţa generală, dar le-aţi dus la un nivel foarte personal. Aşa că ce faceţi acum? Ce faceţi acum? Staţi şi aşteptaţi să câştigaţi la loto? O aşteptaţi pe zâna banilor? Pe mine? Ce faceţi? Ce faceţi? (diverse comentarii, David spune: “Creăm”) Creaţi! Absolut. Mulţumesc, David. Ar trebui să primească… ei bine, cred că probabil ai deja o mie de premii Adamus, dar, absolut, creaţi. Dacă ţi-e frig, poţi să închizi uşa... după tine. (râsete)

Ştiţi, trebuie să spun, am dat de necaz. Am dat de necaz astăzi. Am crezut că va fi amabil şi politicos din partea mea să împart scena cu încă cineva, dar cred că o vrea doar pentru sine. (râsete) Poate îşi caută un channeler. (Adamus şi audienţa râd)

Unde rămăsesem? Oh, finanţele. Finanţele voastre, problemele cu banii – aţi trecut prin toate acestea, iar acum ce faceţi? Începeţi să creaţi. Doar asta e nevoie să faceţi. Creaţi. Asta e tot. Cu adevărat. Nu există cursuri la care să mergeţi, în afară de... probabil că voi ţine eu unul, dar nu e nevoie să mergeţi la el. (râsete)

SART: Cât o să coste?

ADAMUS: Mult! Mult! (râsete) Da. Aveţi garanţia că veţi fi în abundenţă sau veţi primi banii înapoi la sfârşitul vieţii voastre. (multe râsete) Un lucru simplu – creaţi. Vă ajută pe voi şi ajută şi Pământul – creaţia. Steven Jobs a fost un creator minunat, cu multe idei, multe viziuni, dar apoi problema era, aşa cum ştiţi: cum să le aducă aici? Cum să le producă?

Este un lucru la care să vă gândiţi. Cum să produceţi? Ei bine, atunci vă aliniaţi cu oameni potriviţi, cu sisteme eficiente energetic. Unul dintre lucrurile pentru care era cunoscut Steven a fost intoleranţa faţă de lipsa de calitate, intoleranţa pentru lipsa de pasiune. Cu alte cuvinte, nu o toleraţi în voi înşivă. Nu vă oferiţi scuze singuri. Nu mai acceptaţi opţiuni de mâna a doua.

Voi aţi făcut asta. Unii veţi nega, dar, absolut, faceţi asta – “Ei bine, e suficient de bun.” Nu, nu este. Nu, nu este. Chiar meritaţi opţiuni de mâna a doua? Vreau să spun, între voi şi voi înşivă, v-aţi oferi opţiunea de mâna a doua? Absolut, nu. Aşa că nu faceţi asta. Nu o toleraţi.

Aşa cum am spus acum câţiva ani, nu negociaţi cu alţii. Aceasta e calea pentru voi. Nu negociaţi lipsa de calitate. Cu toţii aţi început cu calitate în viaţa voastră – cu iubire, cu natura voastră frumoasă şi senzuală, iar apoi vă negociaţi pe voi în afara lor, cu alţi oameni. Renunţaţi la ele. Nu faceţi asta! Nu faceţi asta. Deloc. Din nou, nu-mi pasă dacă aveţi 25 de ani, 50 sau 80 de ani. Niciodată nu e prea târziu. Niciodată nu e prea târziu.

 

Alimentele

Mai departe pe lista noastră – da, finanţele – mai departe. O să fie mâncarea, hai să-i spunem aşa. Este vorba despre agricultură, dar, de fapt, despre mâncare. Planeta se confruntă nu cu o problemă a alimentelor – nu ar trebuie să existe nimeni care să flămânzească pe această planetă, nimeni –, ci cu o problemă a distribuţiei. Puteţi cultiva hrană chiar aici, în această sală – hrană uluitoare, nutritivă. Nu mâncare din care toţi nutrienţi au fost scoşi, ci alimente hrănitoare şi cu gust bun. Da, ar putea avea un gust de Dorito şi încă ar putea fi foarte hrănitoare. Se poate, cu adevărat se poate.

Dar ce se petrece? Din cauza structurilor politice, în cea mai mare parte, distribuţia este întreruptă. Prin urmare, sunt oameni care mor de foame pe planetă. De ce? Este mai uşor să controlezi oamenii când sunt aproape înfometaţi. Când au burta plină, dintr-o dată se deşteaptă. Dintr-o dată vor lucruri precum libertate, suveranitate şi computere Mac. Aşa că… (râsete) Cu asta, sunt două, Steve. Două. Azi ai dreptul la trei. Pentru atât ai plătit. (râsete)

Alimentele şi distribuţia; când ne vom apropia de 10 miliarde de oameni pe planetă, problema va deveni şi mai stringentă, cu excepţia cazului în care eliminăm controlul guvernelor, dăm jos barierele, încetăm să mai plătim pentru a nu se cultiva hrană. Nu-mi pasă ce legi sau ziduri s-au creat între ţări şi state, dar toate reglementările asupra alimentelor, tarifele la importuri şi restricţiile ce le sunt impuse trebuie ridicate. Nu e nevoie să existe foamete pe planetă. Dacă există, este culpa directă a liderilor. Culpa liderilor.

Puteţi cultiva hrană oriunde – în dulap, în pivniţă, pe verandă, oriunde. Pe când unele restricţii energetice vor fi ridicate, vor fi companii ce vor investi mai mult în dezvoltarea seminţelor – seminţe ce vor creşte plante mai nutritive, care au nevoie de mai puţină apă şi nu necesită fertilizatori chimici, rezistente energetic faţă de lucruri precum dăunătorii, bacteriile, ciupercile. Sunt chiar aici, dragi prieteni. Sunt chiar aici.

Există un grup de vizionari care nu fac compromisuri şi care nu se dau înapoi, care spun: “Noi vom avea o viziune mai întâi pentru noi – pentru noi înşine mai întâi. O să renunţăm la dietele stupide.” Este o problemă a distribuţiei hranei atunci când vă apucaţi de stupizeniile de diete. Da, fiecare dintre voi care le încearcă faceţi acelaşi lucru biiiiiiip pe care îl fac statele când restricţionează distribuţia corectă a energiei prin alimente. Da! Oh! Aaaa, dă-mi … (ia sabia şi o mişcă în toate direcţiile) Aaaaa! (râsete) Haaa!

Aşa că atunci când aveţi o viziune pentru voi, nutrienţii ce intră în corpul vostru hrănesc corpul de conştiinţă într-un mod eficient, fără restricţiile nebuneşti pe care le-aţi avut, iar când permiteţi corpului să proceseze aşa cum ar trebui şi aşa ştie cum să facă, atunci când permiteţi curgerea naturală, voi creaţi în interiorul vostru şi asta se împărtăşeşte cu conştiinţa de masă. Apoi apar acele genuri de lucruri.

 

Religia

Următoarea pe listă. Oh, trebuie să scriu. Religia. Religia. Eu nu sunt împotriva religiei (râsete), însă, ca şi sistemul financiar, nu s-a schimbat de mult. Vă aflaţi într-un sistem de credinţă religios, o conştiinţă religioasă pe această planetă, care are cel puţin şase, şapte mii de ani, dacă nu cumva şi mai mult. Nu s-a schimbat prea mult, cu adevărat. Numele grupurilor s-a schimbat, liderii s-au schimbat, dar nu s-a schimbat. Religiile sunt mentale, sunt făcute de om şi voi merge până la a spune că legătura cu dumnezeu e foarte, foarte mică în religii. Foarte mică. Foarte… da, vai. (câteva aplauze şi urale)

Dă-mi… dă-mi sabia! Da! (Adamus ia sabia din nou, audienţa râde) Foarte mică. Şi… Aaaah!! (îi dă sabia înapoi lui David) Mulţumesc, David. Azi eşti purtătorul sabiei.

Motivul pentru care plasez asta printre cele mai importante situaţii de pe o planetă în schimbare este că trebuie să se schimbe. Sunt câteva lucruri importante, iar voi le ştiţi şi le simţiţi, pentru că aţi trecut prin ele.

Mai întâi de toate, religiile nu pot exista aşa cum o fac astăzi, cu dezechilibrul, dezechilibrul dramatic, enorm, dintre energiile masculin şi feminin. Nu se poate. Este de neconceput că mai există acele situaţii în biserici, tot așa cum nu puteți avea o religie bazată doar pe feminin, doar pe Isis. Isis oricum nu ar face asta, dar nici voi nu aţi putea să o faceţi. Este vorba despre echilibrul masculinului şi femininului, pentru că împreună sunt dumnezeu, sunt Eu Sunt. Nu puteţi exclude niciuna din ele.

Religiile ţin pe loc ceea ce ar trebui să fie acum o explozie a conştiinţei, din cauza retoricii lor, a regulilor lor, a dezechilibrelor lor. A doua idee este că religiile sunt pe listă pentru că servesc ca intermediar între voi şi dumnezeu. Dumnezeu este chiar aici, vreau să spun că este chiar… (îşi pune degetele foarte aproape de piept) chiar aici. Nu aveţi nevoie de intermediar ca să mergeţi de aici până aici! (râsete, căci arată de la cap la inimă) E nevoie ca doar să respiraţi adânc şi să ieşiţi din cap. Din cauza acestui intermediar, pentru că trebuie să mergeţi pe o cale ocolită, aveţi tot felul de reguli, de rugăciuni, de reglementări, plus suferinţa şi celelalte, sunteţi cu totul distraşi, vă deviază complet de la drumul vostru. Desigur că e dificil de ieşit din asta, pentru că este încărcată de hipnoză, de multe energii sexuale. Aşa este. Este încărcată cu multă frică şi cu sisteme de credinţă vechi.

Ce se petrece aici, cu aceste situaţii: există conştiinţa pregătită să înflorească, să izbucnească, iar aceste lucruri, printre care şi religia, o ţin pe loc. Ei bine, cum vi se aplică asta vouă? De fapt v-aţi descurcat foarte bine ca să ieşiţi din regulile voastre, să ieşiţi din retorica voastră. Unii dintre voi încă mai aveţi reziduuri de makyo, rahat spiritual, dar noi discutăm destul de mult, în particular şi uneori în grupuri, atunci când sunteţi în acel makyo. Începeţi să recunoaşteţi că totul e o grămadă de rahat. Cu adevărat.

Spiritualitatea este foarte simplă. Nu aveţi nevoie de studiu. Nu aveţi nevoie să plătiţi pentru cursuri. Nu aveţi nevoie să urmaţi un guru. Guru este, probabil, mai puţin iluminat ca voi, dar el are acea aură magică din cauza… oh, Steve spune că din cauza idioţeniei voastre (râsete), din cauza capacităţii de a extrage bani, putere şi admiraţie de la cei care îl urmează.

Eu spun, în pofida a ceea ce spune Steve, spun că este din cauză că mulţi oameni, nu voi, ci muIţi oameni nu sunt încă pregătiţi să-şi asume acea responsabilitate. De asta ei mai zăbovesc prin biserici. Voi aţi făcut o treabă foarte bună, de fapt, una exemplară, cea de a trece dincolo de toate acestea.

Mai departe pe lista acestor situaţii… opriţi-mă la ora 6. Nu vreau să merg mai mult de atât… (râsete)

 

Energia

Energia. Energia. Este o problemă uriaşă pe planetă. Uriaşă. Ar trebui să fie numărul 1 pe listă, dar nu pot fi toate numărul 1. Energia.

Voi săpaţi găuri în Pământ, iar planetei nu-i prea pasă în mod deosebit. Întrebarea a fost pusă acum câteva zile: atunci când foraţi în Pământ şi are loc şi un cutremur, chiar dacă unul mic, există vreo corelaţie între ele? Steve? Daaah! Nu e nevoie să fii unul care a renunţat la Universitatea Reed ca să ştii: “Daaah, aşa e, este o corelaţie între acestea două”.

Energia – o problemă imensă. Este o problemă simbolică, nu doar una concretă. Petrolul se epuizează. Ei încearcă să facă tot felul de lucruri – să îl extragă prin strivirea stâncilor şi speră să mai scoată puţin petrol, iar asta va dura un timp. Se pun panouri solare. Cineva se îmbogăţeşte, nu prea mulţi oameni produc ceva energie, după părerea mea umilă. Sau turbinele eoliene – un efort lăudabil, dar de fapt este o aruncare de bani, pentru că nu de acolo va veni.

Va veni din alchimia simplă a elementelor aflate deja aici, cele de bază, precum lumina, carbonul, structura atomică, printr-un mod de a le converti diferit decât ceea ce aveţi acum. Vechea Energie este literalmente energie veche, oase vechi de dinozaur, oasele voastre. V-aţi gândit vreodată când aţi pus benzină – “Acestea sunt oasele mele din altă viaţă?” (râsete) O să conduceţi pe drum cu asta? Aaah! Nu-i de mirare că aspectele nu vă plac pe voi! (râsete)

Aşa că energia este o problemă pe planetă, dar nu cu adevărat. Nu cu adevărat, acesta e lucrul uluitor. Cam atât este de aproape (indică o distanţă foarte mică) de o descoperire. Întrebarea este: conştiinţa este pregătită pentru acea descoperire? Toate elementele sunt aici. Mare parte din munca de laborator este făcută, sunt multe teorii bune, unele patente sunt înregistrate chiar acum, în acest Acum, referitoare la Noua Energie, curată, relativ ieftină, energie care, spre deosebire de cea nucleară, nu va arunca planeta în aer şi nici nu va general reziduuri nedorite. Simplu şi foarte ieftin.

Cu adevărat este chiar aici, aţi putea spune. Întrebarea este: pot populaţia, sistemul financiar, religiile şi toate celelalte să se descurce cu asta? Aceasta e întrebarea. Dacă dintr-o dată aţi putea da jos toată infrastructura de transport al energiei electrice, dacă aţi putea arunca motorul vechi al maşinii voastre, dacă aţi putea scăpa de toată baza de distribuţie a Vechii Energii, ce s-ar petrece?

VINCE: Şomaj.

ADAMUS: Absolut! Mulţumesc, Vince. Şomaj în masă. Şi ce politician demn de minciunile sale ar vrea şomaj? (râsete) Niciunul! Deoarece şomerii nu sunt votanţi buni. Nu, nu sunt. Nu sunt legaţi de nimeni şi de nimic. Astfel că există o conştiinţă… Nu o conspiraţie, ci o conştiinţă, fără o organizare centralizată ori un grup care să o susţină, însă o conştiinţă, o parte a conştiinţei Pământului care o ţine pe loc. E un lucru ciudat. Este pregătită, dar va schimba viaţa aşa cum o ştiţi pe planetă.

 Toţi ar deveni suverani. Uimitor. Nu veţi mai fi obligaţi să fiţi mulţumiţi cu nivelurile de poluare pe care le aveţi acum şi cu toată agenda politică legată de ecologie, de asemenea. Există, prieteni. Există.

Dacă ar exista independenţa energetică, s-ar schimba întreaga infrastructură de suport. De fapt, după părerea mea umilă, ar conduce la un nivel fără precedent de creativitate nouă pe planetă. Oamenii s-ar repezi, oameni ca voi, ca alţii care au idei – acum, dintr-o dată, aveţi energie ieftină, aproape gratuită, curată – ce aţi putea face? Ar fi uluitor.

Aşa că ideea principală legată de energie: este o problemă mondială. Ce facem? Scoatem săbiile şi mergem la luptă cu conştiinţa rea, care opune rezistenţă fiindcă vrea să stea în ceea ce este vechi? (audienţa spune “Nu”) Nu. Nu, deşi ar putea fi distractiv. (râsete) Dar nu. Privim la propria noastră energie. Încă mai folosiţi Vechea Energie şi nu vorbesc aici despre combustibilii fosili. Vorbesc despre energia luminii, energia cosmică, modul în care le aduceţi în corpul vostru, în care le procesaţi în creierul vostru, felul în care le faceţi să fie în abundenţă în viaţa voastră.

Noua Energie este chiar aici. Îmi place sabia asta! (râsete) Noua Energie este chiar aici, chiar acum. Este… scuzaţi-mă… este chiar acum pe umărul tău. Pluteşte în jurul tău. Este chiar aici, chiar deasupra capetelor voastre. Este chiar acolo, dar voi nu o aduceţi. De ce? Pentru că vreţi să ştiţi… vreţi mai întâi să citiţi manualul, apoi vreţi să mergeţi la un workshop, apoi vreţi o garanţie, după care veţi băga un vârf de deget în ea.

Voi spuneţi: “Ok, am auzit de Noua Energie, dar mai întâi daţi-mi tot ce ştiţi despre ea”. Ei bine, tocmai am făcut-o. (câteva râsete) Asta este. Este nouă. Operează cu totul diferit. Nu se bazează pe energii vibraţionale sau opuse. Este expansională. Nu este relaţională.

Vechea Energie este relaţională. Mereu se referă la o experienţă anterioară. Se acumulează astfel. Noua Energie este cu totul non-relaţională. Puteţi avea o experienţă cu ea astăzi, vă va oferi un anumit rezultat, iar mâine se va comporta cu totul diferit. Voi respiraţi adânc şi spuneţi: “Nu ştiu dacă sunt pregătit pentru asta. Îmi place ca lucrurile să fie relativ predictibile, numai să fie ceva mai plăcute decât sunt acum”.

(Linda îi arată cât e ceasul) La naiba! Cineva a schimbat ora! (râde) Mulţumesc. Ce e de făcut? Voi sunteţi vizionarii. Voi sunteţi vizionarii. Aţi avut pentru voi viziunea experimentării Noii Energii, nu prin minte, nu prin procesul mental, ci, în esenţă, prin alegerea sa. Aţi spus: „Ce dracu acum de pierdut?” Ce dracului aveţi de pierdut? Precum dl. Jobs: “Ce am de pierdut dacă scot pe piaţă micile playere de muzică? Ce am de pierdut? De ce nu? Ei, or să scrie lucruri proaste despre mine”, a spus el, “dar o vor face oricum, aşa că de ce să nu le scot pe piaţă? Dacă merge, atunci vor putea scrie şi lucruri bune despre mine”.

Aşa că, dragii mei prieteni, în ceea ce priveşte energia voastră, ieşiţi din ce este vechi. Permiteţi noul. Daţi-i voie să fie parte din viaţa voastră.

 

Mediul înconjurător

Mai departe pe listă… Trebuie să fiu mai rapid. Ok. Mai departe pe listă – mediul înconjurător. Nu e o îngrijorare uriaşă, dar este una la care trebuie să fim atenţi. Gaia are capacitatea uriaşă de a se curăţa pe sine, de a se echilibra pe sine. De multe ori, totuşi, ia şi vieţi omeneşti – sute, mii, milioane. Priviţi la Atlantida. Gaia ştie cum să cureţe, dar ea pleacă. Întrebarea este: voi ştiţi cum să curăţaţi mediul?

Acum, un lucru foarte mare şi care ar ajuta mediul ar fi să ieşiţi din Vechea Energie şi din finanţele vechi. Aceasta va avea un efect imens, dar, pe măsură ce planeta se apropie de o populaţie de 10 miliarde, va exista un impact mult mai mare asupra mediului decât realizează cei mai mulţi oameni. 

Fiind vizionarii care sunteţi, puteţi face legătura cu voi înşivă. Aceasta este fiinţa voastră fizică, în principiu corpul vostru, şi se leagă de întrebarea: cum vă curăţaţi pe voi? Cum aveţi grijă de voi înşivă? Nu prin diete ciudate. Dl. Jobs confirmă asta – un ciudat printre cei care au ţinut diete ciudate – nu este vorba despre asta. Este vorba despre a vă rezerva puţin timp în linişte, cu voi înşivă, şi de a da corpului permisiunea de a se curăţa, de a avea grijă de sine. O va face. Are inteligenţa. Ştie cum să facă asta. E nevoie ca voi doar să permiteţi să se petreacă.

Va curăţa cancerul, va curăţa energii vechi şi blocate. Va curăţa chiar şi părţi din sine care stochează energie pentru a fi folosită mai târziu. Le va curăţa, iar la început se va simţi ciudat, pentru că nu veţi mai avea nevoie de locuri de stocare a energiei în corpul vostru. Noua Energie este foarte mult în Acum, aşa că nu veţi mai avea nevoie de vechile locuri de stocare.

 

Educaţia

Apropo, noi dezvoltăm o listă aici – şi vorbesc foarte, foarte repede acum, scuze translatorilor; ei râd! – pentru că vom lucra cu această listă. Următoarea pe listă şi un lucru important, ar trebui să fie numărul 1, dar nu pot fi toate numărul 1 – sau poate că da – este educaţia.

Educaţia pe această planetă este – scuze pentru cei care realmente au investit în ea – dar este în esenţă un dezastru. Spun asta nu din cauza pasiunii profesorilor, nu din cauza dorinţei lor de a servi, ci datorită metodelor ce sunt folosite. Sunt liniare, mentale. Este interesant, căci, aşa cum ştiţi, activitatea mentală în sine nu rezistă în timp. Mintea se uită pe sine. Uitaţi toate lucrurile mentale pe care le-aţi învăţat, dar reţineţi lucruri precum emoţiile şi drama, experienţa vieţii, instrumentele, acest gen de lucruri.  

Lucrurile mentale se duc. Nu e aşa de important. Acum educaţia se focalizează pe activităţi mentale, foarte, foarte mentale. Puteţi învăţa mai mult punând literalmente mâna pe o carte şi simţindu-i esenţa decât dacă o studiaţi. De fapt puteţi învăţa foarte mult dacă vă cufundaţi în ea, dacă o citiţi, dacă o simţiţi, o vedeţi cu ochii voştri, treceţi prin ea cu mintea, dar şi participaţi. Aceasta este adevărata învăţare.

Astfel că pe voi, vizionarii, vizionarii care au potenţialul de a schimba lumea, vă provoc să nu staţi doar să găsiţi defecte ale sistemului de învăţământ. Asta e uşor, oricine poate face asta. Este foarte uşor. Dar care este noua învăţare? Care este noua învăţare pentru voi?

Nu pentru copiii voştri, nu pentru alţi Shaumbra, nu pentru şcoli, ci pentru voi. Care este calea nouă pe care veţi învăţa? (audienţa oferă diverse răspunsuri, precum: “Experienţă”, “Potenţiale”, “Intuiţie”, “Imaginaţie” etc.) Toate acestea. Toate acestea şi aş mai adăuga ceva – absorbţia, capacitatea de a absorbi energetic în loc de a trece totul prin minte. Aşa cum am spus, puteţi lua o carte şi să-i absorbiţi energiile.

Acum, mintea va spune: “Da, dar, ştii, dacă după asta îţi dau un test o să poţi să redai toate datele şi cifrele din carte?” Irelevant! Absolut irelevant. Datele sunt uitate. Sunt uitate. Noua educaţie înseamnă intuiţie. Este vorba despre simţire, despre experimentare. Este vorba despre esenţă, nu despre cifre. Lucrul amuzant este că atunci când cineva poate extrage esenţa din ea… (râsete, căci ia sticla de tequila) E deja timpul?

Puteţi extrage esenţa de aici, din această sticlă de tequila, şi o puteţi simţi, iar noi o vom lăsa să circule imediat – deschisă sau nu, nu contează – o puteţi simţi. Oh, hai să o deschidem, să dăm nişte pahare, dacă se poate, tuturor celor care vor să guste. Aici învăţăm. Aceasta este educaţia noastră. (râsete, audienţa răspunde „Uauuuu”, câteva aplauze) Da, putem da pahare pentru toţi şi daţi sticla din mână în mână. David, dacă eşti amabil, scoate tu dopul cu sabia! (râsete) Da.

Nu, serios, folosesc asta cumva ironic, dar este un exemplu de învăţare. Înainte de a o turna, simţiţi sticla şi esenţa tequilei din sticlă. Atunci când simţiţi esenţa, simţiţi-o cu adevărat. Vreau să spun esenţa simplă. Mu fiţi mentali, doar simţiţi. Apoi turnaţi puţin în pahar şi daţi sticla mai departe, ca şi ceilalţi să poată bea puţin.

EDITH: Poţi simţi fără să bei?

ADAMUS: Absolut. Absolut, dar cei care vor bea puţin sau o vor da pe gât pur şi simplu vor descoperi că atunci când simt mai întâi esenţa, dintr-o dată experienţa devine diferită, mai împlinitoare. E la fel şi cu învăţătura… la fel e şi cu învăţătura. O carte este ca o sticlă de tequila. O simţiţi. Îi simţiţi esenţa. Mai departe. Atunci când citiţi cartea, se petrec mult mai multe. Obţineţi mult mai mult din ea. Acesta este adevăratul sistem de învăţare – esenţă şi experienţă. Acum sunt doar date şi cifre,, însă este vorba despre esenţă şi experienţă.

Mergem mai departe cu lista noastră. Ajungem aproape de încheierea ei, iar apoi le voi aduce pe toate la o concluzie sclipitoare.

 

Lideratul

Lideratul. Lideratul. (cineva începe să aplaude) Oh, nu aplaudaţi încă. O să doară. Bun. (audienţa începe să bea din sticla de tequila)

EDITH: Întâi Adamus. (cineva îi oferă lui Adamus un pahar)

ADAMUS: Pentru Linda.

GARRET: Uite un pahar. Un pahar.

ADAMUS: Mai avem nevoie de pahare, vă rog. Mai sunt doar câteva minute. Mai avem mult de lucru. Lideratul. Lideratul. Acum sunt… (râsete, căci Linda gustă din tequila şi se strâmbă) Nu i-ai simţit esenţa!

LINDA: Ce tare e!

ADAMUS: Nu i-ai simţit esenţa, (râsete) doar ai dat-o pe gât. Hai, poţi să ai o experienţă senzuală cu ea. O experienţă senzuală. (Adamus ia o înghiţitură) Ahhh… Ooh, a fost bună! Vezi? Asta a fost foarte senzual. Ei, mai bine mai încerc eu. (mai bea puţin)

LINDA: Mai bine tu decât eu. 

ADAMUS: Ah! Bun. De asta am spus că la fără zece să opriţi totul, pentru că voi fi beat. (râsete) Ştiam ce urmează. Lideratul. Nu sunt prea mulţi lideri buni pe lume acum, în această lume, fie că e vorba de afaceri, de state sau de orice altceva. Oamenii se tem să facă un pas înainte, să fie lideri. Dl. Jobs era un lider în felul său. Probabil că ar face diferit câteva lucruri, dar a fost  un vizionar şi, cel puţin, a fost un lider pentru el însuşi.

Atunci când vă gândiţi cine pe această planetă sunt cei pe care îi doriţi ca lideri, cine sunt standardele adevărate, fie în state, fie în religii sau în afaceri, nu sunt prea mulţi acum. Asta se poate schimba. Se poate schimba dacă voi deveniţi propriul lider. Daah. Ah! Daaah! De asta spun că e ceva important. Probabil că… dacă primiţi un 10 la capitolul religie, probabil primiţi un 6, poate şi mai puţin la lideratul de sine. E una din cele mai scăzute note.

Nu v-aţi dat voie să fiţi lideri. Aţi avut o haită de aspecte care, ei bine, sunt ca nebunii ce au pus stăpânire pe ospiciu, într-un fel. (câteva râsete) Aveţi toată această activitate în derulare, dar cine este cu adevărat la conducere? Într-un fel voi vă opuneţi rezistenţă vouă. Nu vreţi să vă asumaţi acea responsabilitate. Este mai uşor să daţi vina pe alţii. Este mai uşor să-i urmaţi pe alţii, aşa că evitaţi lideratul.

Vă cer să aveţi acum o viziune, o viziune a propriului vostru liderat. Cum se simte să vă conduceţi pe voi, să fiţi propriul vostru sine? (Linda îi arată iar cât este ceasul) Nu ar trebui să cronometrăm lucrurile astea. Ar trebui să permitem să fie în momentul Acum, foarte fluid.

Voi, liderul vostru – dificil, pentru că nu aveţi neapărat încredere în voi. Probabil că nu v-aţi vota pe voi înşivă dacă aţi candida la ceva. Nu sunteţi siguri că aveţi ce trebuie pentru a fi propriul lider, aşa că amânaţi tot timpul. Amânaţi, vă supuneţi altora, altor lucruri, altor momente. Faceţi asta chiar acum, spuneţi: “Ei, înţeleg ce spune Adamus, dar o să mă gândesc la asta mâine” şi nu o faceţi.

Aşa că există o lipsă de liderat. E ca o corabie fără… (cineva spune: “Busolă”; altcineva - “Cârmă”) fără toate acestea. Fără cârmă, fără pânze, fără motor, fără nimic. Pur şi simplu pluteşte.

A fi standardele

Acestea sunt problemele sau, hai să spunem, situaţiile de pe o planetă în schimbare. Acestea se petrec acum şi se petrec în voi simultan. Vedeţi corelaţia?

Puteţi schimba planeta sau puteţi contribui la schimbarea pe care o cer oamenii de pe această planetă ducând-o în interiorul vostru, dezvoltând propriul liderat, aducând Noua Energie, permiţând abundenţa, prin toate cele despre care am vorbit azi. Nu este vorba despre a merge să vă alăturaţi unui comitet de acţiune politică sau de a intra iar într-un care susţine energia. Este vorba despre a face aceste lucruri de pe listă pentru voi. Pentru voi.

Atunci când faceţi asta, se creează un standard, se creează un format şi o energie ce radiază apoi în conştiinţa de masă. Devine parte a conştiinţei de masă, un curent nou al conştiinţei de masă pentru cei care doresc să facă schimbările. Vedeţi voi, dacă faceţi aceste lucruri nu schimbaţi direct planeta, dar îi oferiţi instrumentele, formatul sau esenţa cu care se poate schimba pe sine – oricine vrea să facă un pas înainte, oricine vrea să facă asta.

Poate că planeta va decide să rămână acolo unde este, să se întoarcă în Vechea Energie, iar explozia conştiinţei să nu se petreacă. Ar putea fi aşa, dar poate lucrarea pe care o faceţi voi, motivul pentru care sunteţi aici va oferi ultima scânteie, ultimul impuls pentru marea breşă a conştiinţei. O mare deschidere.

Înainte de afirmaţiile de final, pentru că cineva mă presează azi, daţi-mi voie să mai arată două probleme despre care aş spune că trec peste cele expuse, au o prioritate mai înaltă. Sunt mai dificil de înţeles. Două probleme – le veţi vedea în voi înşivă şi poate că le veţi vedea ca probleme sau situaţii ale planetei.

Încă două lucruri

Mai întâi de toate, este o eră mentală. Este culmea activităţii mentale atlante. Punctul său culminant nu a fost în Atlantida, se petrece acum. Lucrurile au devenit foarte mentale, e foarte puţină creativitate, foarte puţină viziune. Totul este în minte. Mintea este minunată până la un punct, dar este foarte limitată. Foarte, foarte limitată. 

Aveţi o reţea mentală, iar o reţea mentală, o reţea a conştiinţei, rămâne în sine. Este ceva incestuos şi ştiţi ce se petrece în cazul unui incest. În cele din urmă generează multe tipare perturbatoare. De ce? Pentru că vrea să se arunce în aer, în cele din urmă, nu mai suportă să fie în acea reţea închisă.

Acum aveţi o reţea foarte mentală a conştiinţei de masă. Ceva trebuie să se schimbe acolo sau va exploda ori va imploda, una din două. Nu se mai poate aşa cum este. Asta se petrece cu voi personal acum. Ieşiţi din reţeaua minţii voastre şi este un iad, pentru că încercaţi să faceţi asta din reţeaua minţii voastre. Nu merge. Influenţa exterioară trebuie să vină din altă parte. Este inteligenţa voastră divină. Este Voi. Este Eu Sunt al vostru. Nu vă puteţi gândi calea către iluminare. Nu vă puteţi gândi calea de ieşire din minte.

Aşa că era minţii este numărul 1. Strâns legată este hipnoza. (cineva potriveşte ceasul) Poţi să-l dai puţin înapoi. (râsete)

Numărul 2 este hipnoza – vom vorbi mai mult despre ea la următoarea noastră întâlnire. Omenirea este hipnotizată acum, iar oamenilor le place. Ei au cerut-o şi o primesc. Nu gândesc pentru ei înşişi, nu acţionează pentru ei înşişi şi nu fac pentru ei înşişi. Au devenit leneşi şi letargici. Chiar dacă le eu le spun: “Sunteţi aşa de hipnotizaţi” – nu vorbesc cu voi, arătam cum le-aş vorbi lor – “Sunteţi aşa de hipnotizaţi”, ei ar avea un rânjet pe faţă cât timp ar avea puţin circ şi ceva pâine, un pic de plăcere care să-i facă să meargă mai departe. Aşa că hipnoza este o mare problemă. Cum treceţi dincolo de hipnoză?

SHAUMBRA 2 (o femeie): Alegere.

ADAMUS: Alegere. Mulţumesc. Mulţumesc. Ai primit azi un premiu? Primeşti unul acum. Încă unul. E grozav, da.

LINDA: Mai primeşte unul? Mai primeşte unul.

ADAMUS: Încă unul. Alegere. Asta puteţi face ca vizionari pentru această planetă – să faceţi o alegere pentru voi înşivă. Lucraţi cu alegerile. Aşa că, dragi prieteni, acum haideţi să rezumăm toate acestea în ultimele minunate. Hai să respirăm adânc.

 

Vizionarii

De ce sunteţi aici? Sperăm că pentru lucruri precum bucuria, pentru că aţi petrecut mult timp pe planetă. V-aţi sacrificat în multe vieţi, aţi oferit mult. Sperăm că în această viaţă vă puteți bucura pur şi simplu. Bucuraţi-vă de natura senzuală a acestei întrupări. Dacă faceţi asta, dacă realmente vă cufundaţi în ea, dacă realmente intraţi în simplificarea distilată a voastră, veţi putea fi în stare să luaţi toată această realitate fizică cu voi fără a vă mai bloca vreodată în ea, fără a mai fi prizonieri sau pierduţi în ea. O veţi putea experimenta mereu, indiferent unde aţi merge în creaţie. Instantaneu veţi manifesta realitatea fizică, doar pentru că puteţi, dar niciodată nu vă veţi mai bloca în ea.

În al doilea rând, v-am întrebat: de ce sunteţi aici? Sunteţi aici pentru că sunteţi vizionarii. Voi sunteţi vizionari. Tot aşa cum Steve Jobs a fost un vizionar pentru instrumentele de împuternicire personală, voi sunteţi vizionarii suveranităţii. Vizionarii suveranităţii. Începe cu voi. Nu vă petreceţi tot timpul încercând să vă imaginaţi planeta şi pe toţi locuitorii ei fericiţi, înţelegându-se bine şi într-o mare serbare Kumbaya. Imaginaţi-vă pentru voi. Aveţi viziunea pentru voi.

Aveţi viziunea abundenţei. Aveţi viziunea fluxului de energie. Aveţi viziunea lucrurilor despre care am vorbit azi. Acest lucru, făcut pentru sine, creează apoi o dimensiune nouă în conştiinţa de masă, una care reprezintă potenţialul pentru cei care vor să-şi schimbe viaţa, unul câte unul. Are potenţialul de a schimba această planetă.

Aţi petrecut mult timp ca susţinători ai energiei pe planeta Pământ. Aţi ajuns să o iubiţi mult. Aţi ajuns să ştiţi că îşi are şi provocările sale. Aţi petrecut mult timp aici. Puteți elibera reziduurile susţinerii energiei. Noi vă invităm astăzi – Steve Jobs, Adamus Saint-Germain, Kuthumi, care a fost tot timpul aici râzând – vă invităm să fiţi vizionari. Pentru asta sunteţi aici – ca să aveţi pentru voi înşivă viziunea noii realităţi, iar apoi ca să o împărtăşiţi cu toţi ceilalţi. Aceasta schimbă planeta.

Cu asta, timpul meu a expirat. John Kuderka se întreabă dacă să-mi taie microfonul. Cu asta, o să spun în grabă faimoasele cuvinte: totul este bine în întreaga creaţie. Fiţi în viziune. Vă mulţumesc.