MATERIALELE CERCULUI CRIMSON
Seria (URMEAZA):
SHOUD 9: "Keahak II" – Cu Adamus, transmis de Geoffrey Hoppe
Prezentat Cercului Crimson in data de 2 aprilie 2011
www.crimsoncircle.com; www.shaumbra-in-hd.ro

 

Precizare:

Toate drepturile asupra acestui material apartin exclusiv lui Geoffrey Hoppe, Golden, Colorado, SUA. Prezentul material nu poate fi distribuit decat gratuit, in limba engleza si in traducere in orice alta limba. Prezenta versiune in limba romana este realizata de Georgiana, pentru www.ascensiunea.ro. In cazul preluarii pe alte site-uri sau bloguri, rugam sa preluati si aceste elemente. Namaste!

 

Eu Sunt Cel Ce Sunt, Adamus din Domeniul Suveran. În această lume perfectă, în acest univers perfect, e o încântare să fiu aici astăzi, cu toţi piraţii spirituali. Rrrrrr! Rrrrrrr! (audienţa răspunde“Rrrrrrr! Rrrrrrr!”) Pârţâiţi sau comentaţi?! (râsete)

Respiraţi adânc, dar nu şi dacă tocmai aţi flatulat. Respiraţi adânc, dragi Shaumbra. Sunt încântat să fiu aici, cu voi, şi sunt încântat că puteţi râde de toate acestea.  Acum, bietul Tobias a trebuit să lucreze cu voi mulţi ani, dar abia dacă puteaţi să schiţaţi un zâmbet! (râsete) Acum putem râde de asta. Într-adevăr, mai sunt şi zile grele, dar nu e nevoie să fie rele. Îţi place o provocare bună, nu-i aşa?

EDITH: Absolut.

ADAMUS: Absolut, de asta eşti aici. Vrei mai multă provocare?

EDITH: Sigur, de ce nu.

ADAMUS: De ce nu! Oh, nu spune asta! (Adamus râde) Sau, dacă o faci, vorbeşte doar pentru tine! Aşa cum aţi discutat mai devreme, ştiţi ce vremuri trăiţi, nu ar trebui să fie nicio îndoială referitor la asta. Absolut, nu ar trebui să existe nicio frică. Este timpul să zâmbiţi, să vă bucuraţi. Este timpul să intraţi în acea mare provocare. E timpul să trăiţi în interiorul său. Nu este aici ca să vă bage cu capul la fund. Este aici ca să vă ducă în interior.  

Niciunul din aceste evenimente, mondiale sau ale voastre personale, nu este aici ca să vă distrugă sau să vă zdrobească. Sunt aici ca să vă servească. Energia serveşte maestrul. Credeţi asta? (cineva din audienţă spune: “Da”) Cu adevărat? Bun. Energia serveşte maestrul, iar voi trăiţi acum vremuri cu energie intensă. Uluitoare timpuri. Ar fi trist dacă v-aţi închide faţă de aceste timpuri, dacă aţi pretinde că nu se petrec, dacă v-aţi ascunde sub pământ, aşa cum aţi făcut-o în Atlantida, şi nu le-aţi savura.

A fi senzuali

Ştiţi, oamenii, îngerii îndeosebi, îngerii umani sunt fiinţe foarte senzuale. Ştiaţi asta despre îngeri? Fiinţe foarte senzuale. Poate că nu v-aţi gândit la un înger ca fiind senzual, dar aşa este.

Acum, doar... eu spun cuvântul “senzual,” nu înseamnă neapărat sexy, deşi unii sunt aşa, cu pălăriile lor roz. (se referă la cineva din sală;râsete) Nu, senzual înseamnă că îngerii adoră să simtă, să experimenteze, să fie în viaţă. Ei adoră să creeze, iar apoi să se lăfăie în creaţiile lor, să se cufunde în creaţiile lor, uneori să se lupte să iasă din ele. Însă asta înseamnă senzual. Îngerii iubesc culoarea, sunetul şi simţirea. Îngerii iubesc muzica, în special muzica umană, pentru că este destul de senzuală. Nu e nimic în neregulă în a fi senzual. Nu confundaţi asta cu a fi doar sexual, ceea ce unii dintre voi au uitat cum să fie, îmi pare rău să o spun. Nu, senzual este întruparea şi experienţa vieţii însăşi. (pocneşte pe cineva pe spate) A fost senzual, ei? Este o simţire. Este o simţire. Ceea ce ai făcut cu piciorul tău (se referă la cineva care o problemă cu un picior), e cumva senzual, cumva nebunesc, dar... (râsete)

Ştiţi, şi îngerii au dorinţa profundă de a fi senzuali, de a fi în interior şi de a simţi o experienţă. Oamenii au încercat să taie asta. Îngerii umani au încercat o izoleze. De ce? Ei bine, poate că se simţeau dependenţi de asta sau copleşiţi de ea. Dar când ajungeţi la acest punct în călătoria voastră, puteţi respira adânc. În starea de ahmyo, graţie, nu e nevoie să vă îngrijoraţi că v-ar copleşi – experienţele, simţirile, activităţile cotidiene, mâncarea, dansul, sexul, pasiunea.

Vedeţi voi, oamenii au un fel de… au tăiat, au restricţionat fluxul, gândindu-se că este greşit. Li s-a spus că este greşit. Au intrat în minte – “Nu mai pot mânca nimic, cu excepţia lucrurilor care nu-mi plac deloc. Nu pot să mă bucur de un pahar de vin, pentru că se poate să fi fost beţiv în trecut”. Nu veţi fi beţiv acum. “Nu pot să mă bucur cu adevărat de partea mea sexuală, deoarece călugăriţele mi-au spus că e rău dacă am gânduri necurate şi o să-mi crească păr pe mâini.” Asta a fost amuzant. (râsete) Cu adevărat amuzant.

Aşa că oamenii au îndepărtat acea parte din ei, dar, pe măsură ce vă reconectaţi cu voi înşivă, vă întoarceţi la rădăcina a cine sunteţi, vă daţi voie să fiţi din nou înger, puteţi fi senzuali. Este în regulă. Puteţi. Aceasta înseamnă să savuraţi viaţa, să o savuraţi. Da.

Aşa că respiraţi adânc cu asta, piraţi senzuali ce sunteţi. (audienţa răspunde: “Rrrrrrrr! Rrrrrrrr!”) Rrrrrrr. De fapt e mai mult un fel de rrrrrrrrrrrr. (cu o voce sexyrâsete) Acesta e un pirat senzual. Rrrrrrrrrrr. Puteţi face asta? (audienţa răspunde: “Rrrrrrrr”) Oh, nu, sexy. Azi vreau sexy! (audienţa repetă) Sună a cauciuc dezumflat de la o maşină veche. (râsete) Hai să încercăm împreună. Am să vă ofer un exemplu. De fapt Linda o să vă ofere exemplul.

LINDA: Rrrrrrrrrr. (ca o pisică ce toarce)

ADAMUS: Ah! Ahhh! (audienţa aprobă şi aplaudă) Ok, puteţi face asta? (audienţa repetă “Rrrrrrrr”) Tot vă mai trageţi înapoi. Încă e ca şi cum spuneţi: “Nu pot fi prea senzual, fiindcă atunci devin prea sexual sau prea uman.” Desigur, cei mai mulţi dintre voi încercaţi să părăsiţi această planetă blestemată şi vă gândiţi că dacă deveniţi cu adevărat senzuali, o să vă blocaţi din nou. O să deveniţi dependenţi. Astfel că menţineţi senzualul la un minim absolut. Asta nu e bine pentru voi. Deloc nu e bine. Nu, cu adevărat... vă solidifică energia. Vă întăreşte sfincterele, (râsete) iar apoi nu mai este amuzant.

Sper ca unul dintre voi să scrie un manual – “Cum să pleci de pe planeta asta - pentru cei care vor cu adevărat să plece.” Este destul de scurt. Are un capitol şi nu prea multe cuvinte – vă cufundaţi în ea. Absolut vă cufundaţi în ea. Nu staţi pe vârf de deal meditând. Aţi făcut asta şi uitaţi-vă – încă sunteţi aici. (câteva râsete) Nu urmaţi practici noi, fie că e vorba despre a cânta, a vă ruga, a adora cristale sau altceva similar. Aţi făcut asta. Nu vă închideţi într-o mănăstire. Aţi făcut asta. Nu vă duceţi să staţi pe o insulă undeva, timp de 62 de ani, singuri, gândindu-vă că o să-l descoperiţi pe dumnezeu. Nu. Nu faceţi asta. Vă cufundaţi în viaţă.

Aţi făcut toate aceste lucruri în trecut. Fiecare dintre voi a fost în mănăstiri. Aţi fost în abaţii. Aţi urmat căutări spirituale pe cont propriu şi v-aţi făcut să suferiţi, v-aţi disciplinat. Ştiţi ce este disciplina? (cineva spune: Makyo”) Makyo, mulţumesc. Makyo al minţii. Makyo al minţii. Disciplina restricţionează energiile. Este distractiv de aflat, dar o dată ce aţi aflat, eliberaţi. Disciplina este un mod de a vă aşeza singuri pe cruce... puţină suferinţă. Voi aţi făcut toate astea. Alţii fac acestea acum. 

V-aţi făcut treaba de susţinători ai energiilor în trecut. V-aţi mândrit mult cu asta până când Tobias a spus: “Daţi-i drumul”. Voi susţineaţi energia pentru orice. Ştiţi, de fapt susţinătorii energiilor au servit unui scop. Ei au păstrat energiile-sămânţă din Lemuria, din Atlantida, ale familiilor stelare. Au păstrat-o intactă, astfel încât să nu dispară din conştiinţa umană. Dar a fost multă muncă. Voi aţi susţinut acele energii pentru mult, mult timp. Încă mai sunteţi prinşi în obiceiul de a fi susţinători ai energiilor. Nu mai e nevoie.

Iar voi îmi spuneţi: “Ei bine, dacă nu susţin eu energia pentru delfini şi balene, cine o să o facă?” Ei bine, mulţi alţi oameni. Dacă nu aţi observat, foarte mulţi vin. Ei vor servi un timp ca susţinători ai energiilor, dar nu pe durata de timp pe care aţi făcut voi asta. (pauză, căci schimbă băutura) Ei vor învăţa cum este să menţii cu adevărat şi să gestionezi, dar şi cum este să începi să mişti unele dintre energii.  

LINDA: Tu şi Cauldre ar trebui să vă puneţi de acord în ce priveşte băutura.

ADAMUS: Ah, da. De fapt mi-ar plăcea cafea, cu frişcă, fără zahăr.

LINDA: E plăcerea mea. (râsete)

LINDA: Dă-mi voie să te servesc. (se duce după cafea)

ADAMUS: ÎŢI PORUNCESC SĂ MĂ SERVEŞTI! (audienţa aprobă şi aplaudă) Ea e aşa de drăguţă! E foarte drăguţă. Nu-mi pasă ce spune Cauldre, dar şi el spune că e o dulceaţă! (râsete) Foarte, foarte drăguţă.

Aşa că, dragi Shaumbra, acum mişcăm energiile. Sunteţi într-un loc cu totul diferit. Sunteţi într-o conştiinţă cu totul diferită. Aţi trecut  dincolo. Sunteţi piraţii senzuali spirituali. Ce titlu grozav! Acum mişcaţi energia.  

De fapt, a mişca nu înseamnă a împinge sau a forţa. A mişca înseamnă a merge cu el, a fi pe acel val pe care, de fapt, voi l-aţi creat – acel val de conştiinţă, de schimbare, pe care l-aţi creat. Voi deja l-aţi creat. E ca un val mare şi voi sunteţi acum pe creasta lui. De ce nu, căci în calitate de fiinţă senzuală vreţi să simţiţi şi să experimentaţi cu ma fost să fiţi parte din ceea ce aţi creat deja. Nu vă gândiţi la asta prea mult, o să vă facă să fiţi foarte, foarte confuzi. Doar simţiţi. Ah. (ia cafeaua) Şi biscuiţi. (râsete)

LINDA: E plăcerea mea. (se duce după biscuiţi)

ADAMUS: (soarbe puţin) Ahh! Senzual. Cu mâncarea voastră, cu băutura, dacă le veţi pune în gură, cel puţin bucuraţi-vă de ele. Cu adevărat. Şi nu fugiţi de asta. Tobias v-a vorbit despre asta, iar eu voi repeta, dar uneori noi suntem uimiţi cum fiinţe spirituale, învăţători spirituali încă se izolează de viaţă, speriaţi de lucruri precum “Am auzit la ştiri că îmi face rău cafeaua.” Pff! Nimic nu vă face rău cu adevărat. Nimic, cu excepţia voastră. (râsete) Este un truism. Vreau să văd asta pe un poster. De ce? Pentru că faceţi asta în modul propriu, iar apoi ne sunaţi pe noi pe un fel de Skype spiritual şi vă plângeţi de ceea ce se petrece.

Aşa că, dragi Shaumbra, dacă o să mâncaţi un lucru, bucuraţi-vă de el. Dacă veţi face asta, iubiţi-o. Dacă veţi fi aici, experimentaţi viaţa. Asta e calea de ieşire de pe planetă. E un fel de ironie, pentru că în momentul în care învăţaţi cum să vă bucuraţi de ea... ah, da! (Linda îi aduce un platou cu dulciuri) În momentul în care învăţaţi să vă bucuraţi cu adevărat... mmm mmm mmm mmm mmm. (râsete, căci se bucură de o bucată mare de prăjitură)

Există îngeri care nu au fost niciodată pe Pământ, care mor să trăiască aici, pe Pământ, care ar da orice… cum le spuneţi, canini? Ceea ce ei nu ştiu ce este! Şi-ar da aripa stângă (râsete) doar ca să poată face ceea ce face Cauldre acum! (muşcă încă o dată) Iar unii dintre voi îi rezistaţi, vă luptaţi cu asta, o împingeţi de la voi, vă găsiţi scuze singuri. „E atât de bun că nu e pentru mine. Dacă e bun, sigur e rău. Dacă este senzual, trebuie să îl domolesc. Trebuie să fac să fie plictisitor. Trebuie să fac să fie un soi de biscuite necopt”. Vreau să spun că e plictisitor, plictisitor, plictisitor.

Nu, dacă veţi fi aici, faceţi asta. De asta vă spun să purtaţi costume, să vă distraţi, să vă jucaţi. O să realizaţi cât de obsedaţi – cuvântul lui Cauldre, nu al meu – cât de obsedaţi aţi fost. (ia pălăria cuiva şi o pune pe cap) Distraţi-vă cu asta! (audienţa răspunde: “Uuuuu”) Poartă o pălărie roz de cowboy atunci când faci channel. De ce nu, Cauldre? Nu te mai ascunde. Ieşi la iveală. Da, ei fac poze care se transmit şi se spune: “Ăsta e un învăţător spiritual?” Absolut! Asta e! Futu-l!(multe râsete şi aplauze) Da! Da!

Aşa că… (râde) este foarte uşor. Într-atât este de uşor. Tot studiul, toate celelalte... Cu adevărat îmi place că această carte este publicată[1], şi vor mai fi şi altele ca ea. “Îngerul senzual” – grozav titlu pentru o carte. Da, mmm, da. “Cum să ieşi de pe planetă cu un mare hohot de râs”. “Cum să zâmbeşti”. Aţi observat? Căutătorii spirituali nu zâmbesc. E considerat un lucru rău. A zâmbi – “S-ar putea ca atunci să mă bucur prea mult de viaţă, aş putea emite semnalul greşit, că mă distrez al naibii de bine aici”. Aşa ieşiţi de aici.

Ironia este, Edith, că odată ce faceţi asta şi odată ce vă bucuraţi cu adevărat de ea şi redeveniţi senzuali, atunci – este o ironie – atunci vreţi să rămâneţi. Spuneţi: “Nu, vreau să ies de aici, aşa că asta mă va pune în dilemă”. Deloc. Deloc, pentru că o nouă clasă de fiinţe ascensionate se întorc aici. E cumva dificil de explicat, dar, vedeţi voi, ei ascensionează. Nu e nevoie să se mai întoarcă, dar aceasta le permite să se întoarcă, iar apoi ei revin şi nu se vor bloca niciodată. Ei se întorc, aşa cum a făcut Tobias, nu pentru că lumea are nevoie de salvare, nu pentru că o să aducă o mare înţelepciune – ceea ce va face – ci pentru că era atât de scorţos, vreau să spun că a fost un evreu scorţos (râsete) mult timp. Mult, mult timp.

A petrecut vieţi după vieţi studiind o afurisită de carte – nu cartea “Fuck It”, ci pe cealaltă – în încercarea de a se conforma regulilor. Ştiţi – vreau să mă asigur că nu ascultă – avea reguli chiar şi pentru când putea face sex, cum anume să facă sex şi chiar măsura în care se putea bucura de sex. (cineva spune: „Uau”) Nu spune asta. Vă aud pe voi cu acelaşi lucru! El avea foarte multe reguli legat de ceea ce putea să mănânce în anumite zile şi de toate celelalte. Asta nu înseamnă a vă bucura de viaţă. Asta nu înseamnă a fi spirituali. Este antiteza lui „senzual”.

Îngerii prin natura lor sunt foarte senzuali. De asta vor să vină aici. De asta vor locul vostru. A fost distractiv, apropo. Dacă sunteţi un înger care încearcă să vină aici, este teribil de distractiv. Dar uneori ei nu pot înţelege de ce vă daţi momentele voastre atât de preţioase şi respiraţia atât de preţioasă pe acele reguli, reglementări şi toate celelalte. Ei vor doar să fie senzuali. Ei ştiu că în cele din urmă nimeni nu se blochează aici cu adevărat. Există doar simţirea de a fi blocat. În cele din urmă moarte nu există. Doar se simte ca a fi moartea până când muriţi şi că întoarceţi pe partea cealaltă şi vă amintiţi cum este să fiţi senzuali şi vă doriţi să nu vă fi trăit moartea pe Pământ. (unele râsete) Nu vă gândiţi la asta prea mult.  

Astfel că vă încurajez pe fiecare dintre voi, ca parte a procesului trăirii ascensiunii voastre, ca parte din a fi învăţător spiritual şi standard pentru alţii să trăiţi senzual. Trăiţi extravagant, aşa cum ar spune Aandrah. Mai vin uneori pe la cursurile voastre. Sper că nu vă supăraţi. (Aandrah spune: “Tu nu plăteşti”) Da, iar unele din cele mai bune zile sunt cu... nu, eu nu plătesc. (râsete) De fapt fac asta, într-un fel sau altul, însă în cele mai bune zile, Ohamah şi Adamus la un loc, ne distrăm bine. Apar din când în când, iar Aandrah şi On – Norma şi Garret – încearcă să-i facă pe oameni să trăiască extravagant. Extraordinar.  

Mi se spune de către Linda, de către Cauldre că poate aceste adunări devin puţin extravagante, nu sunt obişnuitul adunărilor spirituale. Slavă domnului, futu-le. (râsete) Puteţi spune totul în aceeaşi frază.

Aşa că haideţi să… hai să ne distrăm. Era să spun să jucăm un joc, dar, la dracu, totul e un joc, nu-i aşa? Este.

Dincolo de realitatea bazată pe timp

Eu vin...  Eu sunt aici din viitor. Nu un viitor liniar, nu un viitor al unui timp succesiv. Dar eu am ascensionat acum ceva timp, iar în esenţă ceea ce s-a petrecut este că nu m-am mai întors în întruparea umană în formă fizică, nu am trecut prin procesul naşterii din nou, astfel că folosesc fiinţe care vor şi acceptă – lucrez cu, Cauldre mă corectează – lucrez cu fiinţe care doresc şi acceptă ca să readuc un potenţial. Vedeţi voi, aţi putea spune că am ascensionat, am presărat toate aceste potenţiale în ceea ce voi aţi numi „viitor”. Sunt presărate pretutindeni. Au numele vostru pe ele. Nu numele oricui, deşi cred că şi alţii le pot accesa it, însă ele au conectarea noastră scrisă direct pe ele.  

Aşa că eu le-am presărat acolo şi am spus că depinde de voi să alegeţi pe care dintre aceste potenţiale le vreţi pe măsură ce progresaţi de-a lungul liniei timpului vostru, pentru că voi încă sunteţi mai degrabă într-un cadru de tipul moment cu moment, lună de lună, an de an. Încet, învăţaţi să îi daţi drumul, dar încă sunteţi în acel cadru. Astfel că acum întâlnim potenţialele presărate pe care eu le-am lăsat.

Sunt foarte reale. Potenţialele nu sunt energie. Potenţialele sunt mici stropi de conştiinţă. Sunt mici perle de conştiinţă ce plutesc pretutindeni. Atunci când sunt activate de oameni, de voi, prin realizare clară şi conştientă, atunci acele potenţiale atrag energie către ele, iar apoi aduc acea energie la viaţă, cumva ca pe un fel de frumoasă minge de conştiinţă ce are acum un strat de energie foarte dinamică, iar apoi se pot manifestasau experimenta aici, pe Pământ. 

Am să fiu senzual un moment. Mulţumesc. (bea puţin) Ah! Nu asta era, ci asta. (Adamus o sărută pe Linda)

LINDA: Mai mult, iubitule.

ADAMUS: Ah! (multe râsete, căci Adamus îl sărută pe Garret)

Aşa că aţi putea spune că vin astăzi la voi din viitor, vă întâlnesc în acest fel de moment Acum în care vă aflaţi, pentru că voi aţi chemat potenţialul, aţi activat potenţialul celor despre care vom vorbi astăzi, potenţialul pentru ceea ce este esenţa astăzi. Astăzi nu înseamnă doar cum aţi condus până aici, cum vă simţiţi spatele sau fundul acum, dacă la asta vă gândiţi – toate acelea sunt distrageri. Potenţialul se refera la esenţa a ceea ce facem aici şi acum.

Aşa că puteţi spune că eu vin din viitor şi mă întâlnesc cu voi în momentul Acum. Dar am să vă cer să schimbaţi asta pentru un moment. Am să vă rog să respiraţi adânc mai întâi, să vă relaxaţi şi să relaxaţi experienţa vieţii bazată pe timpul liniar. Asta înseamnă că aveţi tendinţa de a-l experimenta pe astăzi, pe mâine şi apoi ziua următoare în mod succesiv. Una dintre conectările voastre de bază cu realitatea, cu realitatea voastră, este timpul. Timpul nu există deloc. În orice caz, evoluţia experienţei există.

Acum, unii ar putea spune că totul se petrece simultan. E discutabil şi nu contează cu adevărat, dar ceea ce pot spune eu este că fiinţele angelice nu poartă ceasuri, nu au nevoie să se uite la ceas. Ceea ce au ele este o dezvoltare sau dezvăluire a experienţei. Iar apoi unele experienţe sunt cu adevărat mari, vaste, şi au tendinţa de a se extinde sau dezvolta într-un mod foarte dinamic. Altele sunt mici experienţe, dar toate acestea creează, aţi putea spune, dezvăluirea sau înflorirea. Iar ele pot privi înapoi – nu e un cuvânt prea bun, dar nu există altul – dar pot privi de la fapt la dezvăluirea experienţei. Le oferă un concept asupra a ceea ce voi aţi numi trecutul – cu adevărat nu este trecutul, este dezvăluirea experienţei – pentru a-i ajuta să determine potenţialele pe care vor să le aleagă pentru următoarea experienţă. Haaaaah! (Adamus suspină adânc)

Ok, iată cum relaţionaţi cu asta. Iată cum faceţi. V-aţi aşezat experienţele într-o succesiune temporală, iar când priviţi la trecut spuneţi: “Asta s-a petrecut acum 10 ani, asta sa avut loc acum 30 de ani, la o dată anume”. Vă marcaţi calea. Puneţi mici marcaje în dezvoltarea voastră bazată pe timp. Este foarte, foarte liniar, foarte limitat. Aşa că staţi un moment şi relaxaţi-vă... relaxaţi-vă conceptul de timp, al experienţelor bazate pe timp.  

Cum faceţi asta? Respiraţi adânc. Este natural. Nenatural este să trăiţi în timp, e foarte nenatural. Peste toate acestea aveţi multe influenţe planetare, soarele răsare şi apune, iar toate aceste lucruri solidifică acum lucrul pe care îl numiţi timp. În punctul în care vă aflaţi acum în evoluţia voastră, este timpul să vă îndepărtaţi de timp. 

Acum, una dintre îngrijorările minţii şi corpului este că eliberaţi timpul şi nu veţi mai fi ţinuţi pe loc, ca şi cum aţi pluti prin spaţiu, doar aţi pluti pe acolo. Deloc. Vă veţi simţi mai împământaţi, mai reali şi, da, mai senzuali atunci când eliberaţi credinţele şi experienţa bazate pe timp. Hai să facem asta. respiraţi adânc la început, dacă alegeţi, iar dacă nu, este în regulă. Dar dacă alegeţi, respiraţi adânc şi daţi-vă voie să vă relaxaţi credinţa bazată pe timp. (pauză)

Potenţiale dincolo de timp

În al doilea rând, spun că vin din viitor. Hai să spunem asta puţin diferit. Eu vin dintr-un potenţial pe care încă nu l-aţi experimentat. Vin dintr-un câmp de potenţiale, conştiinţa mea este presărată pretutindeni – şi voi veţi face asta într-o zi, de asemenea – potenţiale pe care încă nu le-aţi experimentat. Aşa că ceea ce am să vă rog să faceţi este să vă daţi voie să avântaţi, să plutiţi, orice – relaxaţi-vă – şi veniţi să mă întâlniţi înainte aunei experienţe pe care aţi avut-o.  

Cu alte cuvinte, eliberaţi percepţia acestui moment Acum. Veniţi să mă întâlniţi în câmpul de potenţiale – experienţe care încă nu s-au petrecut – şi doar imaginaţi-vă că plutiţi acolo. Nu vă veţi pierde. Astfel că noi transcendem timpul, transcendem experienţa liniară şi dintr-o dată începeţi să realizaţi – poate, dacă nu acum, la un punct anume – „Dragă Sine divin, există mult maimult decât am perceput eu”.

Acum, dacă vă luptaţi în minte, ceea ce faceţi chiar acum circa 63% dintre voi, eliberaţi. Daţi drumul. Eu văd asta. O ştiu. Ştiu asta, iar tu nu eşti singurul, ci eşti emblema blocării în minte. (vorbeşte cu cineva din sală) Blocarea în minte. Eliberează. Nu aveţi nimic de pierdut şi aveţi totul de câştigat, vedeţi voi. Aşa că respiraţi adânc, ieşiţi din minte şi mergeţi în ceea ce noi numim Adevărata Inimă, simţirea, experienţa. Experienţa. Eu vin dintr-o grădină de potenţiale, o grădină luxuriantă, frumoasă, multicoloră, cu flori care cântă, cu praf care dansează, cu strălucire a soarelui care plouă, vedeţi voi. Eu vin din acest câmp de potenţiale. Veniţi să mă întâlniţi. Veniţi aici. Veniţi unde sunt eu. Încetaţi să mă mai faceţi să vin eu tot timpul în experienţa voastăr bazată pe timp. Veniţi unde sunt eu. (pauză)

Încercaţi prea tare. Vedeţi, asta e problema. Încercaţi prea tare. Încercaţi să vă gândiţi calea. Pur şi simplu faceţi asta, fiinţe senzuale ce sunteţi. (pauză) Acum voi spuneţi: “Dar ce ar trebui să simt?” O veţi face. O veţi face. Iar apoi o să mă înjuraţi pe mine pentru că v-am făcut să vă deschideţi astfel, iar acesta este lucrul minunat. Respiraţi adânc… (pauză) Veniţi să mă întâlniţi undeva în afară. Ia rîntrebarea este: ce este mai real? Dragi, dragi prieteni, e ceva ce nu s-a petrecut?

Ok, iată ce este. Voi căutaţi să se petreacă în modul în care lucrurile s-au mai petrecut înainte. Nu va fi aşa. Vă uitaţi în urmă spunând: “Ei bine, vreau o experienţă mare. Vreau un rug arzând” sau “Vreau ca dintr-o dată Cauldre să leviteze şi să plutească prin sală,” genul acela de lucruri. Asta e chiar vechi. Experienţa nouă – durează puţin să vă obişnuiţi – experienţa nouă este diferită, iar când… pot să împrumut din nou pălăria ca exemplu? (ia pălăria roz) Atunci când vă daţi voie să vă avântaţi în experienţă, să eliberaţi calea liniară, se petrec unele lucruri interesante – foarte, foarte interesante – iar de aici devine distractiv să fiţi pe Pământ.

Imaginaţi-vă, dacă doriţi, că vedeţi pălăria întotdeauna din faţă. Aşa aţi ajuns să ştiţi pălăria. Are culoarea roz, are o mică tiară aici, iar aşa aţi perceput mereu pălăria, din cauza experienţei bazate pe timp. Aşa o veţi percepe mereu. Vă oferă o singură perspectivă asupra  pălăriei şi asta e tot ce aveţi. Presupuneţi că pălăria este roz, are o curbură aici şi o mică tiară preţioasă în faţă. Astfel o veţi percepe mereu.

Acum când ieşiţi din experienţa bazată pe timp, atunci când vă daţi voie să vă extindeţi în potenţiale noi, dintr-o dată vedeţi că are şi un spate. (întoarce pălăria de mai multe ori) Brusc veţi vedea că are şi laterale, o calotă, un interior. Dintr-o dată începeţi să spuneţi: “Nu am privit niciodată interiorul său”. Începeţi să vedeţi profunzimi diferite, umbre şi dintr-o dată realizaţi că pălăria nu este roz! Nu este. Sunt nuanţe de albastru aici, trebuie să fie. Sunt nuanţe de galben aici, este necesar să fie nuanţe de galben aici. Nuanţe de verde. Desigur, de roşu. Este şi negru aici. trebuie să fie. Însă potenţialul care a sărit spre voi, pentru că voi mereu aţi privit viaţa din faţă, a fos tcă vedeţi rozul. Unii dintre voi încă vă luptaţi, clipiţi din ochi şi spuneţi: “Ei bine, la naiba, e tot roz.” Nu este. Cu adevărat nu este.

Vreau să spun, literalmente, că din punctul de vedere al fizicii trebuie să existe albastru aici, altminteri rozul nu ar fi roz. Trebuie să existe şi galben. Vreau să spun că este ştiinţă umană, nu e vreo ştiinţă spirituală ameţitoare. Însă percepţia a fost mereu că este roz. Acesta e un punct important, deoarece pălăria nu va fi niciodată la fel. Este un punct important. Pe când mă întâlniţi dincolo de cadrul timpului vostru, pe măsură ce veniţi aici, (desenează) acum ne contopim într-un loc diferit, în loc ca ei să trebuiască să consum un volu mmare de energie ca să vin aici să vă vizitez pe voi, ne întâlnim la jumătatea drumului, aici. Nu înseamnă că sunteţi complet ignoranţi faţă de realitatea timpului; înseamnă că acum sunteţi flexibili. Le puteţi face pe amândouă – realitatea timpului şi realitatea experienţei.

Partea semnificativă aici… ajung la subiect, Cauldre mă întreba. Lucrul semnificativ este aici, este foarte, foarte important: atunci când ieşiţi din percepţia bazată pe timp, dintr-o dată veţi realiza că trecutul – percepţia voastră asupra trecutului – este de fapt destul de roz. Percepţia voastră asupra trecutului este limitată. Sunt oameni care se vor lupta cu mine – şi probabil că vor câştiga, pentru că aşa doresc – se vor lupta cu mine şi vor spune: “Nu, atunci când aveam patru ani am fost abuzat şi, la naiba, este povestea mea. Am să mă ţin de ea.” Sunt oameni care spun: “Ei bine, săptămâna trecută am avut un accident de maşină. Cum spui că nu e exact?” Vor insista asupra acestui lucru. 

Acesta este unul din cele mai dure lucruri pe care le vom preda celor avansaţi – îi numim avansaţi, ei sunt cu adevărat piraţi senzuali progresivi – pentru că încă mai există tendinţa de a spune: “Ei bine, nu, la naiba, asta chiar s-a petrecut.” E ca o fotografie, iar voi credeţi: “Ei bine, e o poză. Este o poză a unui grup de Shaumbra pe un vas în Kauai. La naiba, asta este.” Nu, nu, nu, nu, nu. Dave ştie asta. Atunci când faci o fotografie a uniu grup care stă pe vas, gata să-şi arunce din ei mâncarea de la prânz, cu apa albastră, cu o parte a balustradei vasului vizibilă, sunt acestea toate cele ce existau acolo? Nu! A fost o viziune mioapă. Era o viziune focalizată aupra a ceea ce era acolo.

Ce mai era acolo? Ei bine, era mâncarea în cabină, dar nu v ăgândiţi la ea dacă sunteţi pe punctul de a vă îmbolnăvi. Erau păsări pe cer. Erau peşti în ocean. Era soare. Soarele urma să apună în circa trei ore. Era noapte. Puteţi continua. Vedeţi voi, fotografia nu este cu adevărat exactă dacă nu ieşiţi din modul foarte liniar de a experimenta. Dintr-o dată veţi putea privi o poză şi o veţi vedea din perspectiva hologramei – 360 de grade – şi veţi realiza că puteţi cu adevărat să vedeţi că este acolo şi să realizaţi că nu înnebuniţi dacă începeţisă vedeţi zânde, devaşi şi lucruri magice pretutindeni în jur. Asta înseamnă a trăi. Asta înseamnă senual. Aici sunteţi sau într-aici vă îndreptaţi.

Dincolo de succesiunea temporală

Acum, aceasta este îndeosebi important, pentru că vă uitaţi la trecutul vostru ca la o fotografie, ca la un instantaneu. Spuneţi că anumite lucruri se petrec. Desenaţi cronologii. Vă întoarceţi şi spuneţi: “Am absolvit facultatea în anul cutare, cu licenţa în …” hai să spunem că în psihologie. Voi spuneţi: “M-am angajat prima oară la data asta, m-am căsătorit, am avut copii”. Puneţi totul pe hartă. Fals. Absolut … fals. (câteva râsete) Vroiam ca ea să dea din cap ca semn că pot să înjur puţin, dar este fals. Este foarte fals (râsete, căci Linda dă din cap demonstrativ), tot atât de fals pe cât de falsă e poza despre care am vorbit. Staţi o clipă aici şi realizaţi că trecutul vostru nu este cu adevărat imaginea întreagă.

Respiraţi adânc pe măsură ce vă extindeţi dincolo de realitatea limiară. (pauză) Începeţisă vedeţi că pălăria nu este roz şi nu are o tiară – cel puţin nu când o priviţi din spate şi din interior. Asta mă duce la concluzia că trecutul vostru nu este deloc trecutul. Vă ţineţi de el cu mare drag. Vă luptaţi pentru el. Vă luptaţi cu mine pentru el. Îl blestemaţi. Îl blestemaţi, dar vă ţineţi de el. De ce? Pentru că nimeni nu v-a spus, ca să spun aşa, nimeni nu v-a spus: “Nu e voastră cu adevărat”.

Cu alte cuvinte, lucruri care s-au petrecut acum mult timp pot fi privite holistic, pot fi privite drept holograme. Începeţi să vă plimbaţi sau să plutiţi în jurul trecutul vostru. acolo sunt mult mai multe decât cele de care aţi fost conştienţi. Aţi avut jaluzelele trase. V-aţi focalizat lentila camerei pe un singur lucru. V-aţi ţinut de asta cu drag.

Dar pe măsură ce vă relaxaţi în ascensiunea voastră, veţi începe să realizaţi ce lucru glorios era trecutul vostru, ce s-a petrecut c uadevărat, nu doar prin ochii umanului, ci ceea ce se petrecea cu adevărat. Veţi începe să realizaţi că era mai mult în voi decât cele de care aţi fost conştienţi. Dintr-o dată trecutul nu mai este este trecutul, vedeţi voi. Dintr-o dată descoperiţi că istoria voastră este foarte incompletă. Era foarte limitată., foarte focalizată pe lucruri pe care nu e nevoie să vă mai focalizaţi. Dintr-o dată experienţa a ceea ce vi s-a întâmplat se dezvăluie şi nu e doar rana sau durerea. Nu e doar o zi proastă. Mult mai multe se petrec. Se schimbă totul.

Vă rog să nu forţaţi acest concept. Cu alte cuvinte, nu încercaţi să pricepeţi, deoarece doar vă va ţine în experienţa liniară a vieţii. Este natural ca voi să fiţi într-o experienţă experienţială în loc de a fi în existenţa bazată pe timp. Cu alte cuvinte, respiraţi adânc. Relaxaţi-vă. Reveniţi la ceea ce este natural. Reveniţi la senzualitate. Reveniţi la expansivitate. Nu este o pălărie roz. Este şi albastră şi galbenă. Nu e doa ro tiară. Are un spate, o faţă şi un interior. Şi nu este doar o pălărie. Sunt multe lucruri. Nu e o teorie ori un concepr exotic. Aşa este viaţa reală. Modul în care oamenii experimentează viaţa cred că este interesant până la un punct şi, din nou, precum lentilele focalizate ale aparatului foto, percepeţi doar sau sunteţi conştienţi de un spectru restrâns a ceea ce se petrece cu adevărat. Sunteţi aproape gata să izbucniţi, pregătiţi să izbucniţi ca să aveţi experienţa deplină a vieţii.  

Asta înseamnă că deoarece începeţi să realizaţi natura adevărată a trecutului vostru – faptul că trecutul nu este doar o pălărie roz – dintr-o dată acea conştienţă, conştienţa mai largă asupra trecutului vostru vă face mai conştienţi de natura mai largă a potenţialelor voastre viitoare sau numiţi-le potenţialele următoarei succesiuni. Tobias a spus acum ani de zile: “Viitorul este trecutul vindecat”. Eu spun: “Treceţi peste trecut. Treceţi peste el”. Dintr-o dată, percepţia asupra a ceea ce s-a petrecut ieri se schimbă. Nu a existat un ieri, nu s-a petrecut aşa cum v-aţi gândit voi că a fost. Este mult mai larg şi mult mai colorat. Asta vă va oferi o nouă conştienţă asupra a ceea ce urmează.

Acum aveţi o viziune destul de strâmtă asupra a ceea ce urmează, de genul: “Ei bine, anumite lucruri sunt menite să se petreacă mâine”. Cumva urmaţi progresia liniară fără prea mult din ceea ce simţiţi că este alegerea sau diversitatea zilei de mâine ori, hai să spunem, a următoarei experienţe. Dar pe măsură ce ieşiţi din succesiunea temporală realizaţi: “Oh, sine divin al meu, e mult mai mult acolo!” Nu există doar pălăria roz în prognoza de mâine. Există albastru şi galben. Sunt şepci. Sunt şi mănuşi. Totul se deschide. De fapt e puţin înfricoşător, căci dintr-o dată realizaţi că poate e puţin copleşitor. Dar nu este. Respiraţi adânc. Respiraţi adânc.

Aşa că, dragi Shaumbra, un punct important este că trecutul nu este ceea ce credeţi voi că este. Nu vă mai luptaţi cu mine pentru asta. Nu vă mai ţineţi de asta. Nu vă mai stă bine. Trecutul vostru e un costum ponosit.

Un punct de separare

Aşa că, dragi Shaumbra, Shaumbra, Shaumbra, sunteţi acum la un punct de separare. Pe când veniţi aici, în lumea mea, ieşim puţin dintr-a voastră. Pe când vă daţi voie să vă avântaţi aici, în potenţialul a ceea ce vom experimenta astăzi, simţiţi ceva distractiv în aer? Sper. Se petrec multe. Bun.

Aşa că ideea este că sunteţi la un punct de separare. Din nou, hai să spunem că aţi trecut prin experienţa liniară a vieţii – mersul de la punctul A la punctul B la punctul C, până la greaţă. (desenează o succesiune temporală) Un punct de separare este atunci când dintr-o dată vă schimbaţi conştiinţa. Înseamnă că nu veţi mai merge în linie dreaptă. Ajungeţi la un punct de separare aşa cum este acum şi este puţin provocator, pentru că cel puţin ştiţi cum se desfăşoară povestea. Aproape că puteţi spune că ştiţi care este ultimul capitol. Ştiţi povestea şi este cumva plictisitor, cumva dureros.

Astfel că ajungeţi la acest punct de separare şi spuneţi: “Ok, sunt pregătit să fac un mare salt”. Saltul se va petrece oricum, dacă nu aţi priceput asta. ceva din Adevărata voastră Inimă vă face să săriţi. Puteţi face saltul pentru că vreţi acea exprimare liberă sau puteţi face saltul pentru că cineva cu un incendiu stă chiar în spatele voastru. (râsete) Acel cineva cu focul sunteţi voi, este adevărata voastră inimă, spiritul vostru.  

Aşa că sunteţi la un punct de separare chiar aici (desenează un X pe cronologie), pregătiţi să mergeţi mai departe. Aţi trecut prin asta de sute de ori, aşa că ştiţi cum este. Ei bine, mereu este plin de nelinişte, de încântare, de trepidaţie şi este plin de multe aspecte ce vin din… aspectele adoră să se alinieze conform cu succesiunea voastră temporală, în trecutul vostru. Ele îl adoră. Îl adoră! Îl adoră! Se ţin de el! Nu aţi priceput asta… Aandrah şi-a dat seama că aspectele se ţin de el ca de o frânghie, de acea succesiune a trecutului. Aspectele devin atât de încântate de trecut, căci le solidifică percepţia de sine. Nu vor să-i dea drumul. V-au convins şi pe voi să nu-i daţi drumul, chiar dacă îl detestaţi, iar apoi consolidează trecutul. Apoi e ca şi cum târâţi după voi o funie mare, una foarte ţeapănă, iar de acea frânghie se ţin o grămadă de aspecte. Acesta e trecutul vostru.

Astfel că ne aflăm la un punct de separare aici. Mă amuz singur. Nu ştiu de voi, dar… (râsete) Vorbeam cu Cauldre. Sunteţi la un punct de separare. E timpul să ieşiţi din experienţa timpului şi să intraţi într-un mod cu totul diferit de a percepe realitatea. 

Sunt câteva lucruri în legătură cu care trebuie să faceţi nişte alegeri – ei bine, aş vrea ca voi să faceţi o alegere – şi nu alegeri mentale, ci alegeri din simţire. Cunoaşteţi diferenţa? Una vă dă dureri de cap, alta vă aduce bucurie. Adevărat, foarte adevărat. O alegere mentală… (găseşte altă pălărie) La naiba, e roşie. Este totul şi este mică. (râsete, căci şi-o îndeasă pe cap) Chiar e mică. Dar uneori aveţi capul mare şi pălăria veche nu se mai potriveşte. (o dă Lindei)

LINDA: Oh!

ADAMUS: Darul meu pentru tine, draga mea. Unde suntem cu asta? Vedeţi aici, în afara experienţei succesiunii temporale – vedeţi, de fapt noi nu suntem aici (arată pe cronologie), suntem undeva aici (la distanţă de succesiunea temporală) – dar o parte din voi încă mai crede că sunteţi aici. Nu este aşa.

Astfel că ne aflăm la acest punct de separare, însemnând că ieşiţi din calea veche. Sunt câteva lucruri pe care am să vă rog să le simţiţi şi să le luaţi în considerare şi să faceţi o alegere din inimă, nu din minte. Mintea voastră o să... – şi gura! – mintea şi gura vor spune: “Da, vreau asta”. Dar mai întâi simţiţi. Punctul de separare – acesta nu este, de fapt, doar pentru voi, ci pentru tot grupul de Shaumbra cu care voi continua să lucrez.

LINDA: Hmmm.

ADAMUS: Hmmm. Aşa că s-ar putea să îi mai lăsăm pe unii pe marginea drumului. Este în regulă. Cineva trebuie să cureţe şi marginea drumului. Asta a fost amuzant. (râsete)

LINDA: Ha, ha, ha, ha, ha.

ADAMUS: Mulţumesc. Înregistrarea cu râsete! (râsete) Ok, un punct de separare, însă două alegerei trebuie făcute.

Alegerea numărul 1

Aţi terminat cu procesarea şi vindecarea? Nu vreau să merg înainte cu îngeri umani cărora încă le place să facă procesare şi vindecare, iar unii dintre voi încă mai fac asta. cu adevărat. Sunteţi foarte implicaţi în procesare şi vindecare. A devenit un mod de viaţă. Vampirul energetic. Vampirul energetic, dacă procesaţi şi vă vindecaţi. Faceţi asta pe socoteala cuiva, chiar şi a voastră. Vă prindeţi în acel ciclu şi este greu de ieşit din el. Este dramă, este foarte mental, se bazează pe liniaritate, deoarece procesarea înseamnă ca doar alergeţi în cerc în jurul trecutului. Consumă teribil de mult timp. Vindecarea! (scuipă) Destul cu vindecarea!

LINDA: Ce a fost asta?

ADAMUS: Destul cu vindecarea! Nu aţi avut destulă? (unii din audienţă spun: “Da”) Nu a funcţionat, nu? Ei, puţin, dar nu prea mult. Ştiţi, v-a oferit conştienţa. V-a oferit conştienţa că o altă persoană nu poate face în locul vostru. v-a oferit conştienţa că tocmai aţi fost înşelaţi cu 500 de dolari şi că vă puteaţi descurca mai bine singuri. V-a oferit conştienţa, da, că exisăt energii. V-a scos cumva din minte. Dar eu nu vreau să merg înainte cu fiinţe care încă mai sunt în mult makyo de felul ăsta. Un un mare consum pentru noi, pentru mine în special. E consumator pentru voi toţi.

Noi încercăm să scriem cărţile noi. S-ar putea să nu fie deloc cărţi. Încercăm să creăm noile potenţiale. Nu putem face asta cu o adunătură de „vindecaţi” şi de „răniţi”, epave distruse, cu oameni care refuză să elibereze trecutul. Ei insistă, tot aşa cum insistă că fotografia de pe vas este doar fotografia de pe vas. Nu pot să mă pun cu asta! Are sens? (unii Shaumbra răspund: “Da”) Cu adevărat? Chiar credeţi asta? (unii Shaumbra răspund din nou: “Da”) Bun. Bun.

Aşa că, pentru cei care vor merge înainte, haideţi să nu procesăm. Hai să nu mai facem o grămadă de vindecare. Echilibrarea energiei şi ajustarea sa, da. Iar dacă vă întrebaţi care este diferenţa, întrebaţi-o pe Aandrah care este. E o mare diferenţă.

Ştiţi, trăiţi într-un mediu foarte dens. Uneori trebuie să vă opriţi şi să respiraţi adânc, să vă cufundaţi într-o baie sau să vă plimbaţi şi să respiraţi, respiraţi, respiraţi, ascultaţi muzică bună, deoarece conectările voastre energetice cu tot – cu fiecare parte a realităţii voastre, inclusiv cu voi – se schimbă toate. Amintiţi-vă de vechile – mă duc la baza de date a lui Cauldre, cred că e destul de bătrân – el îşi aduce aminte de vechile centrale telefonice. Amintiţi-vă cum era necesar să mute cablurile… operatoarele (arată). Da, exact.

Aşa era cum cinci ani, din când în când, la intervale mari, oh, o nouă... se scotea unul, se punea în altă parte... un altul aici. S-a petrecut din când în când – iar apoi vă plângeţi de asta – dar apoi dintr-o dată aveţi nevoie de zece braţe ca să schimbaţi constant conexiunile şi să le manevraţi constant. Se ajunge la un punct în care nu mai e nevoie de eforturi. De fapt ei fac asta pe cont propriu, iar voi puteţi atunci să priviţi cu uimire cât de flexibili sunteţi.  

Modul în care vă conectaţi cu Pământul, cu ceea ce numiţi energia luminii. Există un flux constant de prană, cred că aşa i-aţi spune voi, de energie a forţei vieţii. Aţi avut un mod de a vă conecta cu ea mai înainte, ca toată lumea. O mare matrice, conectare, prostire şi... (unele râsete) azi e o audienţă dură! – şi uitaţi de ea.

Ceea ce se petrece acum este încă mai există energia forţei vieţii, dar în ea e un curent diferit pe care îl accesaţi acum. Aţi accesat acelaţi curent vechi vieţi după vieţi. Vroiaţi doar mai mult din aceeaşi parte a curentului pe care o accesaţi deja. Acum aflaţi că puteţi accesa o parte diferită a acelui curent şi că nu mai e nevoie să atrageţi tot atât de multă energie a forţei vieţii, pentru că în cele din urmă vă veţi decupla de la tot. Dar las asta pentru o altă discuţie. Da.

Aşa că ne întoarcem la subiect. Procesarea. Procesarea. Ştiţi, dacă sunteţi constant prinşi în asta, dacă sunteţi constant în trecut, veţi descoperi că este foarte dificil să vă reconectaţi în acest moment. Momentul prezent nu are nicio legătură cu timpul. Realizaţi asta? Momentul prezent nu este astăzi. Momentul prezent este experienţa care se dezvăluie chiar acum. Experienţa care se dezvăluie seamnănă foarte mult cu o hologramă. Plimbaţi-vă în jurul său, deasupra, în jos, în interior şi veţi realiza că mult mai multe se petrec.

Aşa că procesarea, punctul de separare. Aţi terminat cu procesarea? (audienţa răspunde: “Da!”) Ah, spuneţi că da. Spuneţi că da. Spuneţi că o să mă iubiţi de dimineaţă, dar… (râsete) Mâine dimineaţă, desigur. (cineva spune: „Rrrrrrr!”) Rrrrrr! Oh! Linda ştie cum să facă asta. Cum e?

LINDA: Rrrrrr!

ADAMUS: Rrrrrrr! Ca o pisicuţă mare. Rrrrrrr. Un punct de separare. (scrie) Vindecarea, procesarea sunt doar trecut. Iar când trecutul nu mai este trecutul, chiar aveţi cu adevărat nevoie de toate acestea? Absolut că nu! Nu e simplu? (audienţa răspunde “Da”) Bun.

Alegerea nr. 2

În al doilea rând, următorul lucru – punct de sepatare – este foarte vechi. Punctul de separare – eu nu pot merge înainte cu un grup sau cu indivizi care continuă să caute şi să cerceteze, deoarece cercetarea şi căutarea implică faptul că există ceva ce nu aţi înţeles, că e ceva în afară. Aţi fost înşelaţi să credeţi că există secrete şi mistere. Primul lucru pe care îl facem la Şcoala Misterelor este să spunem că nu există mistere, cu excepţia voastră! Voi sunteţi uneori misterul. Acum înregistrarea cu râsete.  

LINDA: Ha, ha, ha! Ha, ha. Ha, ha, ha.

ADAMUS: Am nevoie de un buton? (Adamus râde) Da, un indicator, da. Aşa că… (pauză)

LINDA: Ce?!

ADAMUS: L-a dat deoparte pe Cauldre cu totul. Nu ştiu unde s-a dus.

LINDA: Haa!

ADAMUS: E nevoie să-l aducem înapoi. Staţi o clipă. (stă pe scaun şi respiră)

LINDA: Pot să fiu de folos?  

ADAMUS: Respiraţi adânc. Ok, grozav. Căutarea şi cerce... el a plecat o clipă. A fost foarte jenat sau a fost altceva.  

LINDA: De ce anume?

ADAMUS: De mine!

LINDA: Oh.

ADAMUS: Următorul lucru – căutarea şi cercetarea. Dacă voi căutaţi şi cercetaţi, dă impresia că e ceve ce nu ştiţi şi de obicei este o activitate exterioară. Nu există mistere, absolut niciunul, în afară de uitare, da, care are loc şi ea. Apropae că e o tentaţie în căutare. Devine o dependenţă. Devine o pasiune, un motiv de a trăi şi fiecare dintre voi ştie, pentru că aţi trecut prin asta.

Din acest punct ne îndreptăm către descoperire, e vorba despre experimentare. Dar, vă rog, gata cu căutarea şi cercetarea, deoarece căutarea şi cercetarea sunt legate şi de o viziune limitată asupra trecutului. Aşa că haideţi să nu mai căutăm. Hai să descoperim, să descoperim ce este deja acolo, în acest mare câmp de potenţiale. Descoperiţi că de fapt puteţi – şi de fapt ar trebui – să creaţi ceea ce vreţi. Descoperiţi că nu există cu adevărat fiinţe în univers care să aibă răspunsul măreţe pe care atât de mulţi oameni îl caută. Mă întreb uneori de ce oamenii se duc aşa de adânc în trecut. Ce s-a petrecut acum 2.000 de ani cu – Iisuse Hristoase! (râsete)

Mai întâi de toate, nu va fi exact. Cu adevărat. În al doilea rând, este parte a cercetării trecutului. Ştiţi, există cercetarea trecutului şi există cercetarea viitorului, dar niciuna dintre ele nu vă va duce nicăieri. Ele... cum să spun asta... nu vă vor oferi experienţa deplină de a trăi. Astfel că ei merg într-acolo şi încearcă să priceapă ce s-a petrecut acum 2.000 de ani sau ce s-a petrecut acum 500 de ani sau în Atlantida şi se prind în asta. Nu contează, pentru că istoria e falsă. Istoria este absolut falsă, pentru că este limitată. În general înseamnă percepţia unei singure persoane asupra sa. Ei nu privesc la... este pălăria roz văzută doar din faţă. Ei nu se uită la ceea ce s-a petrecut cu adevărat.  

Poveştile pe care le-am auzit despre Yeshua m-ar face să vreau să vreau să sar la crucea aia. Nu sunt adevărate! (râsete) Sunt distorsionate, sunt limitate şi sunt triste. Yeshua a avut o viaţă grozavă. Cu adevărat! Da, a îndurat provocările umane ca şi voi, dar el a avut o viaţă grozavă. Scopul lui era să fie o fiinţă umană senzuală şi să se bucure de viaţă. Astfel că atunci când cercetarea şi căutarea au loc, ele limitează. Sunteţi pregătiţi să ieşiţi din asta? (audienţa spune: “Da”)

LINDA: Da.

ADAMUS: Bun, bun.

EDITH: Suntrem pregătiţi pentru descoperire.

ADAMUS: Descoperire.

Alegerea nr. 3

Următoarea pe listă – dorinţa de suce sau de realizări. Acum, aceasta este cumva introdusă în ADN-ul vostru, în karma voastră strămoşească, aşa aţi fost educaţi. Nu vorbesc despre… nu are nicio legătură cu abundenţa, dar vorbesc despre obiectivele voastre. Aveţi dorinţa de a avea succes, de a fi o persoană de succes în plan spiritual, să fiţi un afacerist de suces, să fiţi un părinte realizat, de a fi de succes. De ce? De ce este important?

EDITH: Ca să ne plătim facturile.

ADAMUS: Să vă plătiţi facturile. Foarte pragmatic. Foarte pragmatic. Vă solidifică identitatea, percepţia asupra a cine vă gândiţi că sunteţi. Un aspect de-al vostru vă face cu ochiul sau dă sin cap aprobator atunci când faceţi ceva de succes. Acum, nu spun că acea creaţie şi dezvăluire... e o simţire bună, nu spun că e ceva negativ, însă mintea se focalizează pe obiective şi succese. Voi vă judecaţi pe voi în conformitate cu ceea ce puneţi în CV, cu cât de mulţi bani aveţi la bancă, cum staţi cu relaţiile sau cu sportul.

Nu putem merge înainte dacă acesta e criteriul vostru – realizarea. Dacăvă gândiţi că puteţi spune: “Da, am să merg înainte cu Shaumbra, cu Adamus, cu Consiliul Crimson”, iar dintr-o dată spuneţi altor oameni: “Uită-te la mine. Uită-te la ce am realizat. Acum merg la nivelul următor” – aţi pierdut ideea.

Deseori realizările se bazează de asemenea pe trecutul vostru. încercaţi să rezolvaţi lucruri cu aspectele voastre. Ele vă spun că sunteţi un ticălos şi.. (câteva râsete) asta a fost distractiv – şi vă spun că sunteţi slabi sau proşti, aşa că încercaţi să negociaţi cu ele prin succesele voastre, încercândsă spuneţi: “Nu, chiar sunt ok, pentru că am făcut asta şi asta”.

Ele râd. Râd pentru că ştiu că se va destrăma tot. Succesele voastre se vor duce. Dacă faceţi mulţi bani, veţi pierde mulţi bani. Dacă arătaţi bine şi sunteţi puternici, în cele din urmă veţi fi bătrâni şi slabi.aşa că ele ştiu deja ce se va petrece. Se va destrăma.

Nu e un lucru rău, pentru că e doar energie în schimbare. Cu alte cuvinte, nu spun că totul se duce dracului. Spun că mereu se schimbă. Mereu evoluează. Cu aceeaşi uşurinţă cu care faceţi şi pierdeţi bani, puteţi face şi mai mulţi bani. Chiar e uşor. Iar apoi daţi-i. Faceţi alegerea conştientă de a-i pierde pe toţi prin dăruire şi priviţi cum mai mulţi vin înapoi. (râsete, căci bagă mâna în buzunar, scoate nişte bani şi începe să-i împartă) Daţi-i! Daţi-i! Da, pentru că mult mai mulţi vor veni, vedeţi voi. Nu e nimic pentru care să fiţi scorţoşi. (către Linda) Cu adevărat ar trebui să-i verifici buzunarele înainte să plece de acasă.

LINDA: Crezi?!

ADAMUS: Da.

LINDA: Nu, nu sunt mama lui!

ADAMUS: Conceptul realizărilor, al succesului, al realizării de sine – mulţi dintre învăţătorii şi părinţii voştri au programat asta în voi, au consolidat ceea ce deja încercaţisă faceţi ca să vă manipulaţi sau vă deformaţi aspectele. În cele din urmă nu contează. Este vorba despre a experimenta. Nu e niciun obiectiv aici. Nu avem scopuri în asta. Este vorba despre a vă da voie să experimentaţi într-un mod nou, iar unii dintre voi, ştiu, încearcă să priceapă toate acestea prin cap. Staţi chiar acolo. Opriţi-vă chiar acolo.

Nu mai aveţi nevoie de aceste lucruri şi, într-un mod ciudat, următoare definiţie sau următoarea evoluţie a acestor lucruri vine indiferent. Este natural. Successul şi realizările, abundenţa, fluxul – totul vine. Totul este aici atunci când ne extindem din experienţa bazată pe timp, atunci când veniţi din viitorul vostru, atunci când veniţi din evoluţia voastră către experienţa voastră, deoarece dintr-o dată veţi alege. Nu veţi mai încerca. Nu veţi mai pregăti realizări.

Aşa că atunci când veniţi din viitorul vostru înapoi către experienţa aleasă a ceea ce aţi numi trecutul vostru, dar care de fapt este evoluţia voastră, atunci nu mai e nevoie să vă îngrijoraţi pentru lucruri precum realizările, abundenţa, vindecarea, niciunul dintre aceste lucruri. Ceea ce vreţi deja este acolo, aşteptându-vă.

Cam ciudat… minţii nu-i place prea mult, dar imaginaţi-vă că sunteţi liberi şi că deja aţi ascensionat sau oricum vreţi să-i spuneţi. Sunteţi deja Eu Sunt, iar acum sunteţi liberi, în momentul neliniar, să experimentaţi cum vreţi să experimentaţi asta. totul se leagă de discuţia noastră de luna trecută, despre keahak.

Chemând energia

V-am spus înainte că un bazin de energie aşteaptă să vă servească acum, un rezervor mare, atât de mare încât nu ar putea seca niciodată. E atât de mult, încât puteţi sorbi cât vreţi şi încă va mai fi mai mult decât suficient pentru toti ceilalţi. Conceptul limitărilor - “Nu este suficient” – are o foarte mare energie restrictivă. Este foarte mult. Astfel că există un mare bazin de energie pretutindeni în jurul vostru, aşteptând să fie activat, chemat ca să vă servească, chemat în realitatea voastră.

Aşa cum am spus luna trecută, mintea, gândurile voastre, nu au o încărcătură deosebită în ele. Nu cheamă cu adevărat multă energie. Îndeosebi pentru că mintea în sine este atât de limitată, ea cheamă doar cantităţi uriaşe de energie. Mintea, până acum, a crezut în limitări, iar prin urmare în orice face mereu implică şi parametrul limitărilor. Are sens? (cineva din audienţă spune: “Da”) Bun, căci Cauldre este cu adevărat pierdut. (Adamus râde) I-am spus că nu e un serviciu uşor. Aşa că mintea crede în acele limitări, dar pe măsură ce evoluăm în corp de conştiinţă nu e nevoie să vă luptaţi cu mintea. E nevoie ca doar să-i daţi voie să se integrere în voi.  

Emoţiile şi drama cheamă şi mai multă energie. Energiile sunt doar mici particule ce stau în stare neutră, parcate – ştiţi, precum maşinile parcate pe marginea străzii – aşteptând să fie activate. Odată activate, ele pot merge înainte şi înapoi, dar pot merge ţi în lateral, în sus şi în jos.  

Astfel că aceste particule de energie pur şi simplu aşteaptă. Ei bine, drama şi emoţiile au mai multă încărcătură decât mintea. De asta oamenii au tendinţa de a folosi multă dramă şi emoţie – activează unele dintre particule din starea netruă şi le aduc în vieţile lor. Apoi ele vin strigând în viaţa lor, uneori cu rezultate dureroase, neconfortabile, nepredictibile – impredictibile pentru minte –, iar apoi nu le place. Închid. Intră într-o luptă cu mintea şi spun: “Nu-mi place toată treaba asta emoţională. Hai să o închidem”.

Ei închid şi energia seacă, ajunge din nou la un blocaj, iar apoi ei spun: “Nu, am nevoie de cevaI am nevoie să simt ceva”, aşa că repornesc emoţiile şi ştiţi cu toţii cum este. Aţi avut vremuri foarte emoţiomale, iar când se face linişte, atunci când lucrurile se stabilizează, reporniţi emoţiile. Chemaţi energie pentru a satisface emoţiile, iar apoi ei se plâng de asta.

Energiile adevăratei inimi, acele energii profunde ale esenţei, sunt ceea ce cheamă cu adevărat multă energie, dacă doriţi să mergeţi acolo, dacă doriţi să descoperiţi ce este în Adevărata Inimă. Ceea ce se află în Adevărata Inimă probabil că nu este ceea ce v-aţi gândit sau ceea ce aţi pus în scenă ca dramă. Adevărata Inimă este reală. Îmbrăţişează totul. Simte totul.

Astfel că întrebarea este: ce s-a petrecut pe parcurs? De ce nu este mai prezentă? La un anume punct din călătoria umană, când aţi început să credeţi în trecut şi aţi început să vă ţineţi de acea istorie, aţi început să vă concentraţi pe ceea ce s-a petrecut atunci, aţi început să vă concentraţi pe rănile voastre, aţi început să vă concentraţi pe ceva foarte liniar, s-a închis percepţia Adevăratei voastre Inimi, a sinelui suflet. Încă este acolo, dar v-aţi educatpe voi înşivă să o ignoraţi. Atunci când încearcă să vină în faţă, sunteţi ca un ninja antrenat să o puneţi la pământ, să pretindeţi că nu este acolo. Dar este acolo. Este acolo chiar acum. Vedeţi voi, acum suntem într-o realitate diferită acum – astăzi nu am urmat realitatea liniară, suntem altundeva – astfel ca în realitate să vă puteţi simţi Adevărat Inimă. Parte a problemei este, totuşi, că v-aţi târâr şi creierul aici, dar nu la fel de mult ca în mod obişnuit.

Adevărata inimă

Deci ce anume vreţi să experimentaţi? Aceasta e o întrebarepe care să o simţiţi. Ce este? Ştiţi, atunci când eu pun întrebarea asta uneori – Ce vreţi? – primesc răspunsul “Un milion de dolari”. Ei, ok, în regulă, dar cu adevărat, intrând adânc în Adevărata Inimă, în simţirile voastre reale, ce este ceea ce doriţi? Unii spun lucruri foarte materiale, iar asta e în regula, dar nu este neapărat şi foarte important. 

Aşa că acum suntem, de fapt, într-o conştiinţă mai reală iîn spaţiu. Am sărit puţin din calea veche liniară. Ce este în Adevărata voastră Inimă? Vreţi să o simţţi chiar acum? Simţiţi. Ce este acolol? Ce v-ar da bucuria experienţei? Ce este acolo? Respiraţi adânc. (pauză)

Iar acum respiraţi din nou adânc şi haideţi să mergem puţin mai departe de această succesiune temporală, dincolo de trecutul vostru şi în afara viitorul vostru prezis. Ce este cu adevărat acolo? Care este bucuria? (pauză) Atunci când intraţi în adevărata inimă, apropo, capul nu încearcă să priceapă. Veţi intra în simţirea absolută, în experienţa senzuală – înseamnă simţire. Ce este acolo? (pauză) Atunci când intraţi în Adevărata Inimă, ce vă face să cântaţi, să vă expansionaţi şi să dansaţi? Ce vă face să vă simţiţi liberi? (pauză) Atunci când simţiţi în Adevărata voastră Inimă – nu gândiţi, ci simţiţi – atunci când intraţi în Adevărata voastră Inimă, ce vă aduce libertatea? (pauză)

Respiraţi adânc. Continuaţi să respiraţi asta. Dacă vă gândiţi la ea, eliberaţi asta. Vorbesc despre simţirea care vă încălzeşte abdomenul, vă face pieptul să se extindă şi nu există neapărat cuvinte care să definească asta. Atunci când intraţi în Adevărata voastră Inimă, ce vă aduce libertate? (pauză lungă)

Iar dacă vă spuneţi singuri “Nu ştiu”, asta e în regulă, de fapt. Poate că este un prim pas faptul că nu ştiţi, pentru că I’m talking about being mental about it. Este o simţire absolută şi ar putea trece luni, poate un an sau doi înainte ca voi să puteţi pune asta în cuvinte. Acesta e, de fapt, un lucru bun, căci vă rog să vă întoarceţi în experienţa care vă dă libertatea. Întoarceţi-vă la asta, cufundaţi-vă în ea fără a încerca să exprimaţi în cuvinte, până când simţiţi în interiorul vostru, până când nu simţiţi că e ca un vulcan care erupe; până când nu mai este aici, Ursule-Care-Râde, până este chiar aici, până când face ca tot corpul vostru să strălucească, până când simţiţi cum iese din voi şi vreţi să vă ridicaţi şi să dansaţi. Iar când cineva spune: “De ce dansezi?” “Al dracului, nu ştiu. Nu contează!” (râsete) Pur şi simplu este, vedeţi voi. Acea simţire – nu de aici (capul), ci acea simţire, asta cheamă energia în cantităţi uriaşe. Doze imense.

Iar de acolo, odată ce accesaţi asta, orice altceva devine incidental, dar de fapt sunt alegeri foarte uşoare. Banii? Nicio problemă. Echilibrul sănătăţii? Uşor precum o respiraţie.

Relaţiile potrivite – nu cele proaste, din astea aţi avut destule – însă conectările potrivite cu alţi oameni, oameni care vă vor stimula şi vă vor încuraja, oameni care vor răspunde cui sunteţi voi cu adevărat şi nu trecutului vostru. Ştiţi, e un lucru chiar mizerabil că aveţi tendinţa de a atrage oameni care răspund trecutului vostru. Ei nu vă răspund vouă, răspund trecutului vostru. Se vor agăţa de acea frânghie şi veţi începe să-i târâţi şi pe ei după voi. Dar imaginaţi-vă, doar respiraţi cu uşurinţă şi oamenii care vă răspund ca fiinţă suverană intră în viaţa voastră, în locul celor care vin din cauza karmei vechi şi de rahat. Este uimitor.

Keahak

Noi am vorbit despre keahak, care înseamnă energie în curgere, în mişcare, în actiune. Înseamnă spirit, voi, în experienţă. Le puneţi la un loc, este foarte, foarte dinamică acea stare de keahak, conectată cu simţierle voastre reale, nu aici (capul), ci aici (inima), iar eu pun întrebarea pe care să v-o adresaţi voi mai târziu – ce vă eliberează? E o întrebare bună. Cum să intraţi în simţirile voastre? Ce vă eliberează?

EDITH: Ne poţi da un indiciu? (râsete)

ADAMUS: Nu – într-un cuvânt. Ar fi descoperirea mea, nu a voastră. Ar fi ceea ce aş vrea eu să experimentez. Ce vă eliberează  – şi nu din punct de vedere uman; din esenţă – ce vă eliberează?

EDITH: Ei bine, mă gândeam la iubirea necondiţionată şi la încrederea în sine.

ADAMUS: Oh, asta e o grămadă de makyo. E un makyo total, pentru că ştii, de fapt...

LINDA: Uau! Poţisă repeţi, pentru ca oamenii să poată auzi?

EDITH: Ei, a spus că e makyo.

ADAMUS: (râzând) Da.

LINDA: Ai microfonul ca să poţi vorbi în el. 

EDITH: Ei bine, nu vreau să spun că e makyo cu totul. Am spus că ar putea fi încrederea şi iubirea necondiţionată pentru tine însuţi?

LINDA: Despre ce vorbeşti?

EDITH: Întrebarea pe care a pus-o.  

ADAMUS: Ce te eliberează.  

EDITH: Da.

ADAMUS: Şi motivul pentru care spun, Edith, că e makyo este că eu pot să-l văd şi cred că şi alţii pot, vine de aici, de sus. Vine dintr-un clişeu frumos.

EDITH: Dar e şi o simţire plăcută.

ADAMUS: Bun, bun, iar apoi acolo vreţi să vă jucaţi – în acea simţire plăcută ce este aici, nu acolo. Jucaţi-vă în ea. Chiar eliberaţi cuvintele, pentru că e mai mult în asta, e mai multă profunzime şi mai mult sens şi aduce mari cantităţi de energie în moment. Iar în acel moment – ajung la subiectul acestor lucruri – apoi puteţi face alegeri pentru lucruri obişnuite din viaţa voastră. Dintr-o dată realizaţi ce înseamnă cu adevărat… ei, nu-mi place cuvântul acela, Cauldre. Ce scoate la iveală ce e mai bun în esenţa voastră în această experienţă fizică senzuală?

Apoi orice altceva este mai degrabă incidental. Apoi doar… literalmente, doar începeţi să direcţionaţi energiile, astfel (arată cu mâinile), către bani, către echilibrul sănătăţii, către integrarea corp/minte/spirit, către relaţii. Cumva e ca o vrăjitorie. Ştiţi, unii dintre vio folosiţi un touchscreen, vă văd. Dar este şi mai uşor decât atât. Doar aduceţi energiile pentr ua împlini asta.

Iar pentru că realizaţi brusc să nu vă veţi prinde în dependenţele umane, nu veţi fi prinşi în tiparele umane vechi – pentru că trecutul oricum nu s-a petrecut aşa cum credeţi voi că s-a petrecut – dintr-o dată nu vă mai temeţi că v-aţi prinde în făgaşurile vechi. Aşa că dintr-o dată sunteţi grozavi în a trimite energii către diverse locuri.  

Iar dacă vă faceţi griji că îi veţi răni pe alţii, nu va fi aşa. Cu adevărat. Nu o veţi face. Dacă vă faceţi griji că sunteţi egoişti, nu va fi aşa. Puteţi da bani tot aşa cum am făcut-o şi eu, fără să vă îngrijoraţi de asta, fără... sunt banii lui Cauldre, de ce să-mi fac eu griji (râsete, căci dă mai mulţi bani) – fără să vă afceţi griji pentru asta, pentru că doar aduceţi şi mai mulţi. Nu e nevoie să vă îngrijoraţi că deveniţi hedonişti. Cred că unii dintre voi se tem de asta. “Dar dacă eliberez? O să fiu hedonist.” Aşa să fie. Experimentaţi asta, că vă veţi prinde în acest lucru – nu puteţi. Cu adevărat, nu puteţi. Va fi greu să vă mai prindeţi în cauze, iar eu ştiu că cv-aţi bucurat de asta până acum, dar şi că nu vă veţi mai prinde în ea. Acum vă veţi bucura. Veţi fi în acest lucru.  

 Proiectul Keahak

Acestea fiind spuse, vreau să fac un keahak, o experienţă în grup. Vreau să lucrez intens cu… scuze, am uitat să menţionez asta (către Linda). Vreau să lucrez intens cu, hai să spunem, 99 de oameni în următorul an din timpul vostru, până la 1 aprilie anul viitor. Bună dată! Absolut.

Vreau să lucrez cu aceşti indivizi în mod regulat. Vom fi regulat în contact. 99. O să vă coste să intraţi în grup, pentru că va fi multă muncă din partea Cercului Crimson pentru asta, dar este şi investiţia voastră în voi. Veţi avea teme în mod regulat. Vor fi lucruri de făcut. Vor fi lucruri de făcut şi uneori o să mă înjuraţi, dar o să fie…

LINDA: Ceva?

ADAMUS: (râzând) O să mă înjuraţi mai des.

S-ar putea să fie nevoie să ţineţi un jurnal şi s-ar putea să fie nevoie să-l puteţi împărtăşi cu grupul. S-ar putea să fiţi rugaţi să participaţi la discuţii de grup ce vor avea loc, fie în persoană, fie prin tehnologiile voastre, pe calea undelor. Vi se va cere să dedicaţi cel puţin o noapte pe săptămână în starea de vis pentru a lucra şi mai intens în această zonă. Asta înseamnă că s-ar putea să vă simţiţi de rahat a doua zi, dar este în regulă, pentru că în cele din urmă veţi trece prin asta. Vă cer să ţineţi înregistrări scrise pentru că vreau să iau fiecare lucrare ce se face în acest grup de 99 de persoane, fiecare document, ca să arăt… hai să spunem rezultatele clinice, dezvăluirea clinică a cum să puneţi keahak la lucru în viaţa voastră, cum să luaţi energia în acţiune, spiritul în mişcare şi, cu marele rezervor de energie şi cu noile vremuri, cum să-l faceţi să lucreze.

Aceasta, dragii mei prieteni, merge cu zece paşi dincolo de primul nostru proiect de grup – cartea „Maeştri în Noua Energie”. Va merge mult, mult mai profund şi în cele din urmă va deveni fie o carte, fie un curs sau ceva ce învăţătorii de aici vor putea preda. O vom dezvolta în următorul an. Se va numi „Proiectul Keahak”.

Ca nu o copleşesc pe Linda – Cauldre deja a plecat acum puţin timp (râsete), nu s-a putut descurca cu toate astea – cu logistica, aveţi o echipă foarte bună, care vă va ajuta cu logistica şi cu coagularea proiectului.

Acum, pentru cei ce nu vor fi direct în proiect, puteţi alege să fiţi indirect în el. Puteţi energetic şi conştient să vă conectaţi cu el. Nu vi se va cere să ţineţi jurnale. Nu veţi face parte neapărat din discuţiile regulate din cadrul grupului, însă energetic veţi fi parte din el tot aşa cum sunteţi parte a Shaumbra, a Cercului Crimson, a Zonei Trezirii. Dacă alegeţi să fiţi parte din acel grup vă pot spune – vă spun – unele dintre mesajele de avertizare. Deloc.

O parte a avertismentului este că va fi intens. Va fi foarte, foarte intens. Ar putea fi momente de frustrare. Absolut va fi un an de… hai să-i spunem evoluţie, schimbare. Vă va scoate absolut din realitatea voastră bazată pe timp. Iar dacă sunteţi ataşaţi de istoria voastră – istorie înseamnă uneori familie, serviciu, lucruri de care v-aţi ţinut cu drag – s-ar putea ca acesta să nu fie un proiect pentru voi, pentru că vă va scoate din trecutul vostru.

Cu siguranţă, dacă sunteţi în procesare şi vindecare, dacă sunteţi încă războinicul rănit – hai să trecem peste asta! – nu ar trebui să fiţi parte din acest grup. Dacă sunteţi încă în realizări şi succese, dacă sunteţi un căutător spiritual, vă rog, nu e un loc pentru voi, pentru că acestea vă vor fi smulse imediat şi nu veţi fi mulţumiţi. Vă veţi vrea banii înapoi şi nu-i veţi obţine. Amuzant. (râsete) Îngerii au alt simţ al umorului decât oamenii. (râsete) Da, oamenii pot râde de durerea altora, dar nu prea mult de a lor. Îngerii – unii îngeri – pot cu adevărat să râdă de ei şi e cel mai grozav umor.

Aşa că acesta e proiectul. Acolo mergem. Desigur, toată lumea va fi implicată, dar 99 vor fi – cum îi spuneţi voi? – pe muchie. Da.

Întrebări şi răspunsuri

ADAMUS: Cu asta, dragi Shaumbra, au mai rămas câteva minute. Aş fi fericit să trecem la câteva întrebări. Da.

LINDA: Uau.

ADAMUS: Linda va veni cu microfonul la cei care ridică mâna. În spate.

LINDA: Ok, poftim.

ÎNTREBARE DE LA SHAUMBRA 1 (o femeie): Înţeleg că…

ADAMUS: Eşti amabilă să te ridici, ca toată lumea să-ţi vadă frumuseţea?  

SHAUMBRA 1: De ceva timp ne spui că Gaia pleacă…  

ADAMUS: Da.

SHAUMBRA 1: Şi că noi devenim slujitorii Pământului. În regulă, am vorbit cu…

ADAMUS: Întrebarea este?

SHAUMBRA 1: Întrebarea este că eu aud că Gaia nu pleacă. Îmi scapă ceva din punct de vedere tehnic?

ADAMUS: Nu, stop. Stai un moment. Excelentă întrebare, apropo. Excelentă. Pleacă Gaia sau nu? Nu contează cu adevărat. Dacă nu urmăriţi energiile şi mişcările, vă întrebaţi ce se petrece pe Pământ. Dar de tine depinde ca să decizi.

Hai să vorbim un moment despre discernământ. Discernământ. Foarte multe se petrec, aşa cum ştiţi. Nu e nevoie să fii ghicitor în prezent ca să realizezi că se petrec multe, dar apoi devine confuz, pentru că le amestecaţi cu lucrurile care se petrec în voi. Faceţi asta pentru că există o paralelă – ce se petrece în voi, ce se petrece în lumea din jur. Aşa cum unii cred că Gaia pleacă… şi nu spun că mâine. Vorbesc despre următorii 1.000, poate 5.000 de ani. Când luaţi în considerare vârsta Pământului, cât de mult a fost Gaia aici, e o ieşire rapidă. Şi va fi o eliberare blândă.

Dar acestea fiind spuse, cum discerni, din nou, ce este al tău şi ce este din lumea exterioară? Se amestecă. Se întreţes, iar în esenţă ceea ce se petrece în lumea exterioară este în general o reflectare a ceea ce s-a petrecut cu tine sau ce ţi s-a întâmplat.  Mare parte din tine s-a integrat. Mare parte din tine a venit la un loc. Aspecte vechi au plecat ca să se poată întoarce, într-un fel. Dar nu contează cu adevărat.

Acum, cum poţi spune, în special cu evenimentele exterioare, cu lumea din afară, ce se petrece? Ei bine, nu gândindu-te la asta, pentru că te va face din nou să fii confuză. Iată ce faci: închide ochii… şi respiră pe nas cu blândeţe… miroase energia. Miroase conştiinţa – iar dacă îl miroşi pe vecinul tău, ai putea să te mişti puţin – dar miroase-o. Este în aer. Acum, în loc de a respira în minte, respiră în corpul de conştiinţă. (pauză)

Respiră în tine. Respiră-l pe Eu Sunt al tău. Fără a încerca să obţii nimic acum, simte energiile. Respiră şi simte. Nu încerca să defineşti. Simte. (pauză) Iar după ce ţi-ai dat voie să simţi, din nou, fără a încerca să defineşti, eliberează. Eliberează. Definiţia va veni, indiferent că va fi în momentul următor, fie că va fi mâine, iar dintr-o dată vei avea răspunsul, un răspuns chiar mai bun decât cel pe care ţi-l pot da eu aici, pentru că trebuie să folosesc cuvinte. Trebuie să rezum ceea ce spun.

Apoi vei înţelege: pleacă Gaia sau nu? Apoi începe să miroşi şi să simţi care e următorul eveniment ce va avea loc pe Pământ. Nu vorbesc despre a fi profet sau medium, vorbesc despre a simţi energiile a ceea ce se petrece acum. Nu este vorba despre a spune că următorul cutremur va avea loc în sudul Californiei pe 14 iunie sau pe oricare altă dată care mai apare. Vorbesc despre mişcările energiei care au loc acum. Simţiţi-le.

V-am rugat să închideţi ochii când faceţi asta. Ochii sunt marele înşelător asupra realităţii. Da, absolut. Ochii vă vor înşela de fiecare dată. Atunci când respiraţi, daţi-vă voie să mirosiţi energiile. Oricând se va petrece ceva, oricând are loc o mişcarea a energiei, zbârnâie, rezonează în aer, nu doar oxigenul, ci pretutindeni în jur. Tot ce aveţi de făcut este să mirosiţi. Aş spune că este cel mai bun simţ, pentru că ceva din auzul vostru este distorsionat. Auzul este cu adevărat legat de minte, gustul este, în esenţă, pe jumătate mort, aşa că mirosiţi. Simţul mirosului este intuiţia. Mirosiţi fără a încerca să obţineţi un răspuns de la minte.  

Aşa că am să-ţi dau răspunsul. Absolut, Gaia pleacă. Nu a fost suficient în serviciu pentru această planetă şi pentru oameni? Nu e timpul ca ea să se retragă? Ea a crezut că se va retrage după Atlantida, dar apoi voi v-aţi târât în găuri din pământ şi aţi rămas aici, aşa că a făcut şi ea acelaşi lucru.

Aşa că da, este timpul ei. Onoraţi-o, iubiţi-o, mulţumiţi-i, dar Gaia este un spirit. Aşa cum voi aţi intra într-un proiect – ceea ce unii dintre voi vor face, apropo, veţi merge pe alte planete din universul fizic şi non-fizic. Vei face exact ce a făcut Gaia, Pete, vei merge acolo în starea ta suverană şi te vei infuza într-o mare piatră ce se roteşte pe cer şi îţi vei infuza energia forţei vieţii. Ei vor onora planeta Pete, spiritul Marelui Pete, în acea stâncă.

Iar apoi acea stâncă va prinde viaţă şi probabil că va avea atributele acestei planete fizice, pentru că a fost infuzată de cineva care a avut experienţe pe Pământ şi vor răsări animale şi plante şi va absorbi energiile forţei vieţii care vin prin cosmos. Pete, vei sta acolo cu acei îngeri din toate familiile spirituale ce vor parca acolo un timp, vor învăţa cum este să fie corp de conştiinţă. Apoi vor veni ca fiinţe de lumină senzuale ce vor o experienţă profundă în materie. Iar Pete le va oferi acel teren de joacă. Dar nu credeţi că la un anume punct Pete o să vrea să iasă de acolo şi că le va spune tuturor acelor îngeri: “Hei, acum preluaţi voi terenul de joacă”? Pete va vrea să plece şi doar să respire şi să danseze pe cont propriu un timp, iar apoi să stea cu unii dintre voi.

Aşa că da, Gaia pleacă, dar sunt unii care au interesul ca Gaia să rămână.  Ca urmare, vor spune: “Da, Gaia nu pleacă. Despre ce naiba vorbeşte grupul ăsta? Cu ce fel de rahat mai vin? Mai întâi ne spun că ghizii noştri spirituali pleacă. Ei bine, e o grămadă de neadevăruri, pentru că avem mii. Mă puteţi plăti pe mine şi am să vă spun numele lor. Acest grup vă spună că ghizii voştri spirituali pleacă, iar apoi vă spun să încetaţi să mai meditaţi, după care vă spun ca doar să respiraţi. Credeţi că vă puteţi vindeca prin respiraţie?”

Absolut, ei nu. Ei nu. Sunt aşa de adânciţi în vindecare, adoră vindecarea, încât ar vrea ca toţi ceilalţi să continue să se vindece. Ei bine, va veni un punct în care pur şi simplu nu vă mai vindecaţi, doar spuneţi: “Futu-te” trecutului vostru. (râsete) Absolut! Absolut.

Aşa că da, Gaia pleacă. Nu e prea multă dramă în asta. Voi preluaţi Pământul şi aşa să fie. Grozavă întrebare. Următorul? Şi contează? Eşti în lacrimi dacă ştii că Gaia pleacă?

SHAUMBRA 1: Mă sperie…

LINDA: Vroiai să trecem la următoarea întrebare?

ADAMUS: Într-o clipă. Te sperie groaznic?

SHAUMBRA 1: Asta am spus – teribil.

ADAMUS: Oh, te sperie de groază. De ce?

SHAUMBRA 1: Mă străduiesc să fiu un spirit mai mare sau conştient…

ADAMUS: Nu te mai strădui. Gata cu căutarea. Eşti un spirit mare.

SHAUMBRA 1: Ok, mă străduiesc să fiu conştientă că sunt un mare spirit şi mă gândesc la milioane de oameni cărora nu le pasă deloc. Ei sunt omenirea care va avea grijă de Pământ după ce Gaia pleacă?

ADAMUS: Absolut.

SHAUMBRA 1: Asta mă sperie.

ADAMUS: Oh, nu, este un lucru minunat, pentru că ei vor ajunge să înveţe, aşa cum deja o fac, să respecte apa, să respecte aerul, să respecte animalele. Ştiţi, de fapt, cu cât mai mult Gaia mai zăboveşte, cu atât mai puţin motivaţi sunt ei ca să ia în considerare consecinţele. Când acest lucru este în aer – “Gaia pleacă, bine ar fi să avem grijă de planetă”, va fi nu într-un mod fanatic, ci într-unul foarte iubitor.

Ştii ce este important în legătură cu această planetă acum, de fapt? Este ca un… monument nu e cuvântul potrivit. Este … nu este chiar cuvântul potrivit, Cauldre. Este precum… el nu găseşte cuvântul potrivit. Un altar. Este ceva de respectat de către toate fiinţele din întreaga creaţie, căci a fost primul loc al realităţii fizice, iar voi sunteţi primii care aţi trecut prin asta. Ar trebui să fie un altar. Ar trebui să fie ceea ce voi numiţi un monument istoric. Este o catedrală. Este biblioteca Noii Energii, chiar aici.

Aşa că de fapt e foarte bine că Gaia permite oamenilor să-şi asume responsabilitatea şi că toţi sunt mai conştienţi de planetă şi de relaţia cu ea. Absolut. Următoarea întrebare este: crezi că aveţi capacitatea de a vă accepta conectarea, responsabilitatea faţă de Pământ? Înţelegi relaţia cu Pământul?

SHAUMBRA 1: Sinele meu divin ştie, dar sinele meu uman este limitat.

ADAMUS: Da, exact.

SHAUMBRA 1: Şi asta mă sperie.

ADAMUS: Sinele tău divin nu ştie nimic, nu a fost aici. Sinele tău divin, ştii, nu înţelege cu adevărat treaba asta cu a fi… a fost altundeva, în timp ce tu erai aici luptându-te, trecând prin experienţa ta fizică. Dar acum vine ca să fie cu tine. Nu are răspunsurile. Ai fi surprinsă de ceea ce nu ştie „divinitatea ta”. Atunci când divinitatea vine, nu vine ca să-ţi îndrepte viaţa. Este aici ca să experimenteze viaţa ta cu tine. Nu este aici ca să-ţi aducă răspunsuri. Este aici ca să danseze, să se joace şi să aibă experienţe senzuale împreună cu tine. Divinitatea ta nu este foarte inteligentă, în termeni umani. Este foarte simplă. Este foarte elegantă. Este foarte senzuală, dar nu este foarte inteligentă în legătură cu lucrurile umane. De asta eşti aici. Trebuie să-i povesteşti divinităţii tale, apropo, cum e pe aici.

SHAUMBRA 1: Am dat de necaz!  

LINDA: E o discuţie care a câştigat un premiu?  

ADAMUS: Absolut. Unii primesc bani, alţii primesc onorantul şi prestigiosul premiu Adamus. Mulţumesc. Următoarea întrebare.

ÎNTREBARE DE LA SHAUMBRA 2 (un bărbat): Vreau să fiu unul dintre cei pe care îi dai peste cap anul viitor. Cum să intru pe lista scurtă? (râsete şi câteva aplauze)

ADAMUS: O să… mituieşte-o pe Linda acum.

LINDA: S-a făcut.

ADAMUS: Stafful Cercului Crimson va trebuie să se gândească la logistică şi vor vrea cel puţin, oh, cam o oră ca să se descurce cu asta. (râsete)

LINDA: (râzând) Oh, câtă largheţe din partea ta! Pe mâine o să ştim cu siguranţă.

ADAMUS: Dar îngăduie cam două săptămâni, totuşi. Da.  

LINDA: Ok, mulţumesc.

ÎNTREBARE DE LA SHAUMBRA 3 (o fetiţă): Dacă noi, copiii, suntem cei care vor schimba lumea, de ce nu ni se dă voie să mergem la unele şcoli? (unele aplauze din audienţă)

ADAMUS: Ah! La care ai vrea să mergi?

SHAUMBRA 3: Ăăăă, la SES.

ADAMUS: Da. În afară de SES, iar asta e…. – o să amân asta puţin datorită elementului uman –, dar poate că ar fi încurajator să dezvoltaţi o Şcoală a Energiilor Sexuale pentru cei sub vârsta legală. Spun asta în mod corect din punct de vedere politic. Există nişte probleme juridice care îi îngrijorează pe oameni. Da. Dar îţi mulţumesc că ai trecut prin asta. (aplauze) Mulţumesc. Ai vrea să mergi la SES – Şcoala Energiilor Sexuale?

SHAUMBRA 3: Da.

ADAMUS: Bun.

LINDA: Mama ei este chiar aici. Cred că îi poate da încuviinţarea legală.

ADAMUS: Da.

LULU (mama fetiţei): Ei bine, copiii mei mereu vor să vină la fiecare şcoală la care merg eu, iar acum le-am spus că nu ştiu dacă au voie să vină, aşa că îmi tot pun întrebarea.

ADAMUS: Da, iar eu trebuie să subliniez aici că e vorba despre Cercul Crimson, care operează în tărâmurile angelice. Noi nu interferăm, în cea mai mare parte, cu lucrările Cercului Crimson pe Pământ. Cu alte cuvinte, noi nu tragem sfori spunându-le cum să opereze, pentru că totul este parte a experienţei voastre. Da.

LULU: Am un mic comentariu.  

ADAMUS: Da.

LULU: Gaia a fost întrebată de ce pleacă şi a mai fost întrebată dacă ar putea rămâne. Scuze, sunt puţin agitată.

ADAMUS: Sigur, e în regulă.

LULU: Respir. (Adamus şi Lulu respiră amândoi adânc) Ah! Ok.

ADAMUS: Vezi, realizezi că erai aici, sus, iar acum… Ah! Da.

LULU: O să levitez acum. Ok. (râsete)

ADAMUS: Bun.

LULU: Ok, o persoană a întrebat-o dacă ar putea să rămână şi să nu plece.

ADAMUS: Da.

LULU: Apoi ea a pus întrebarea şi a spus: “Te duci undeva?” Persoana care a întrebat a spus: “Nu ştiu să plec undeva”. Apoi Gaia a întrebat din nou: “La un moment dat o să te duci undeva?” Apoi ea a răspuns: “Ei bine, când o să mor o să-mi părăsesc corpul şi apoi voi pleca”. Iar Gaia a spus: “Da, aşa e. Şi eu la fel. Acesta e corpul meu, acordaţi-mi onorarea evoluţiei. Aşa că eu cred că este foarte de înţeles şi îi vom oferi acea onorare. Îţi mulţumesc.

ADAMUS: Mulţumesc. Ajungem la punctul în care atunci când oricare dintre voi pleacă, atunci când plecaţi, vă veţi lua corpul de conştiinţă cu voi. De asta vorbim despre corpul de conştiinţă. Aşa că atunci când plecaţi o să vă luaţi atributele corpului fizic şi nu vorbesc despre ţesutul mort, vorbesc despre atributele sau conştiinţa unui corp.

Voi aţi venit pe Pământ, ei bine, drept ceea ce numiţi voi fiinţă de lumină. Aţi petrecut ere întregi în corp fizic, pentru un motiv anume, şi nu o să vă întoarceţi… niciodată… – voi face o afirmaţie foarte puternică – nu vă veţi întoarce niciodată la a fi doar un corp de lumină, niciodată, pentru că aţi investit, v-aţi oferit, aţi ales mii de vieţi aici ca să înţelegeţi integrarea corpului fizic, a minţii fizice şi a spiritului, toate integrate acum la un loc. 

Aşa că după ce veţi părăsi această planetă şi veţi merge unde o fi sau veţi ascensiona, veţi fi recunoscuţi de îngeri în întreaga creaţie. Ei vă vor privi şi vor spune: “Eşti corp de conştiinţă. Ai fost pe Pământ. Ai fost acolo, ai făcut asta. Ţi-ai dat voie să visezi şi apoi să devii”. Asta este foarte important, vedeţi, visul şi devenirea. E ca şi cum mergeţi înapoi în timp. Visaţi, iar apoi se petrece.

Ei vă vor recunoaşte nu doar datorită culorilor din aura voastră, ci vă vor recunoaşte – aici cuvintele sunt limitate – prin expansivitatea sau grandoarea întregii voastre fiinţe. Vor şti că sunteţi un pirat senzual spiritual de pe Pământ.

Şi cu asta, amintiţi-vă, vă rog, că totul este bine în întreaga creaţie. Iar pentru prietenii mei din Polonia, “la bună bere”. Voi fi acolo în curând. Şi aşa este.

 

 

[1]Se referă la cartea “F**k It Spirituality,” despre care s-a vorbit în discuţia anterioară Shoudului, la „Rampa de lansare Shaumbra”.http://thefuckitway.com/